În contextul liberei circulații în cadrul Uniunii Europene, procesele penale dobândesc adesea și o dimensiune internațională, astfel că la nivel european au fost concepute noi mecanisme și instrumente de cooperare internațională.
Printre acestea se evidențiază ordinul european de anchetă (adoptat prin Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014), transpusă la nivel național în cadrul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Conform legii, ordinul european de anchetă este „o decizie judiciară emisă sau validată de o autoritate judiciară a unui stat membru, în scopul ducerii la îndeplinire a uneia sau mai multor măsuri de anchetă specifice într-un alt stat membru, în vederea obținerii de probe sau în vederea transmiterii probelor care se află deja în posesia autorității competente din statul de executare”.
Legea reglementează două ipoteze:
1. când procesul penal se desfășoară în România, ordinul european de anchetă poate fi emis de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau de judecătorul competent, din oficiu sau la cererea părților din proces;
2. când ancheta se desfășoară într-un alt stat membru, parchetul sau instanța poate primi un ordin european de anchetă de la autoritățile competente din acel stat.
Ordinul european de anchetă poate fi emis de procuror sau de judecător în următoarele condiții:
- emiterea ordinului trebuie să fie necesară și proporțională cu scopul procesului penal, ținând cont de drepturile suspectului sau inculpatului;
- măsurile indicate în ordinul european de anchetă ar putea fi dispuse în aceleași condiții într-o cauză internă similară.
Prin intermediul ordinului european de anchetă autoritățile judiciare române pot solicita executarea oricăror măsuri de anchetă de un alt stat pentru a obține probe.
Ca regulă, organele judiciare române pot emite un ordin european de anchetă cu respectarea condițiilor de mai sus, având ca obiect orice măsuri de anchetă, cu excepția instituirii unei echipe comune de anchetă și a strângerii de probe în cadrul acestei echipe.
De exemplu, procurorul poate emite în cursul urmăririi penale un ordin european de anchetă în vederea efectuării audierii inculpatului care se află pe teritoriul unui alt stat membru. Autoritățile competente din statul de executare vor îndeplini măsura cu respectarea drepturilor de care inculpatul ar fi beneficiat dacă audierea ar fi avut loc în România – inclusiv exercitarea dreptului la tăcere, precum și cu respectarea normelor procedurale române.
Măsurile de anchetă ce pot face obiectul unui ordin european de anchetă pot consta în: audierea unor martori, experți, suspecți sau inculpați, identificarea persoanelor care dețin un abonament al unui anumit număr de telefon sau adresă IP victime sau părți terțe, audierea prin videoconferință sau alte mijloace de transmisie audiovizuală, informații privind conturile bancare și alte conturi financiare, informații privind operațiunile bancare și alte operațiuni financiare, investigații sub acoperire, interceptarea telecomunicațiilor, măsuri provizorii pentru prevenirea distrugerii, transformării, mutării, transferului sau eliminării unui articol ce poate fi utilizat ca probă etc.
În situația în care România execută un ordin european de anchetă primit de la un alt stat membru, actele emise și măsurile luate de autoritățile judiciare române în executarea ordinului european de anchetă sunt supuse căilor de atac prevăzute de Codul de procedură penală, în aceleași condiții și în aceleași termene.
Cu toate acestea, motivele de fond care au stat la baza emiterii ordinului european de anchetă vor putea fi contestate numai în fața autorității emitente.
În cei zece ani de experiență în domeniul dreptului penal, Mareș & Mareș, care are una dintre cele mai bune echipe specializate în drept penal din România, a gestionat peste cinci dosare complexe ce au implicat emiterea unor ordine europene de anchetă. Am observat că nu de puține ori acest instrument ce facilitează cooperarea internațională în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, prin obținerea probelor și pe teritoriul altor state, accelerează desfășurarea anchetei penale și implicit a întregului proces penal.
Fondator al Mareș & Mareș, Mihai Mareș este unul dintre cei mai renumiți și mai experimentați avocați de drept penal din România. Este specializat în strategiile de apărare a executivilor de top, antreprenorilor, marilor concerne industriale, instituțiilor financiare și companiilor multinaționale și locale, în probleme diverse ce implică infracțiuni legate de spălare de bani, fraudă, luare de mită și alte forme de conduită corporativă necorespunzătoare.