In contextul apropiatei aderari la Uniunea Europeaana, firmele romanesti de software trebuie sa se reorienteze cat mai curand spre piata interna si sa aiba in vedere socul scumpirii fortei de munca si al competitiei tot mai stranse cu multinationalele pentru “materia cenusie” autohtona.
Patronii romani ai companiilor de outsourcing software incep sa simta tot mai mult presiunile apropiatei aderari la UE, dupa ce in ultimii ani industria a exploatat din plin calitatea scolii romanesti de programare.
Forta de munca ieftina, apropierea culturala si lingvistica de Occident au facut ca exporturile de software in regim outsourcing sa inregistreze un adevarat boom, atingand anul trecut o valoare apropiata de o jumatate de miliard de euro. Dupa ce au cules rodul acestor ani, reprezentantii sectorului incep
sa-si puna intrebarea pentru cat timp va mai fi Romania in cartile acestei afaceri.
Cand vine vorba despre orice estimare privind viitorul industriei, principala preocupare si ingrijorare a celor implicati in acest business este legata de competitivitatea salariilor pentru softistii romani in raport cu cei din tarile vecine, dar si cu cei din marile centre tehnologice din America de Nord si estul Asiei. Pe masura ce se apropie data aderarii, avantajul fortei de munca calificate la preturi mici se diminueaza, iar piata romaneasca este amenintata suplimentar, pe langa trendul firesc al cresterii salariilor, si de disparitia unor scutiri si forme legale de evaziune fiscala ce sunt inca in vigoare, dar ar putea disparea imediat dupa data de 1 ianuarie 2007. Astfel, de la data mentionata, softistii romani ar putea pierde avantajul de a fi scutiti de la plata impozitului pe venit – un ajutor pe care Consiliul Concurentei l-ar putea considera incompatibil cu statutul de tara membra a UE. Acestui soc i se va adauga si un al doilea: disparitia microintreprinderilor, care au fost utilizate intensiv de industrie pentru plata programatorilor, cu scopul de a evita costisitoarele contributii sociale aferente salariilor.
Ce spun insa asociatiile patronale din IT despre efectele posibilei disparitii, simultane, a celor doua tipuri de facilitati? Potrivit Asociatiei patronale a Industriei de Servicii si Software (ANIS), “piata de munca pentru industria noastra va cunoaste pe termen mediu o crestere pronuntata a salariilor nete. In conditiile in care scutirile vor disparea, presiunea deja crescuta asupra bugetelor companiilor se va accentua si va fi transferata asupra bugetelor de investitii. Acest lucru va genera o incetinire a ritmului de dezvoltare al industriei si va reduce capacitatea de inovare a firmelor romanesti”.
Industria locala de software si servicii este orientata catre export, acesta absorbind peste 55% din productia totala, din care peste 85% o reprezinta exportul catre UE, mai spun oficialii ANIS. “Industria de software a fost, prin urmare, una dintre industriile cele mai afectate de aprecierea leului, care i-a diminuat capacitatea de investire cu 8%-15%. Cumulate, aprecierea leului si eliminarea impozitului 0 ar duce la pierderi de 13%-27% pentru companii si, in perspectiva, chiar la disparitia unora dintre ele.”
Vasile Baltac, presedintele grupului de firme IT SoftNet si al Asociatiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii (ATIC), impartaseste, in buna parte, punctul de vedere al ANIS, dar priveste ceva mai nuantat problema eliminarii scutirii de impozitul pe venit, atragand atentia asupra faptului ca nici una din cifrele vehiculate privind numarul celor care beneficiaza de aceasta scutire “nu e in mod neaparat relevanta intrucat, din experienta noastra, aceasta facilitate este aplicata pentru aproximativ 50% din programatori”. De altfel, Baltac estimeaza ca “fenomenul platii salariilor prin microintreprinderi nu este unul foarte raspandit, ci se limiteaza la aproximativ 10-15% din totalul salariilor”.
Varujan Pamubuccian, presedintele Comisiei pentru IT&C din Camera Deputatilor, spune, la randul sau, ca “disparitia microintreprinderilor va crea o presiune in cazul salariilor mari si foarte mari in contextul in care nivelul contributiilor sociale din Romania este unul foarte ridicat”.
“Problema care se pune nu este ca acesti oameni se vor reloca in China, ci ca vom pierde resursele pe care le avem – pentru ca acestea pot ramane neutilizate”, spune Pambuccian. “Riscam ca din dezvoltatori de tehnologie sa ajungem niste simpli utilizatori, dependenti de ceea ce se face in America de Nord si Asia. Aceasta nu e doar problema Romaniei, ci si a UE iar deciziile care ne privesc incep sa se mute dinspre Bucuresti spre Bruxelles, provocarea fiind aceea ca daca la nivelul unui tantar e usor sa iei o decizie, lucrurile se complica la nivelul unui mamut.”
Presedintele ANIS, Florin Talpes, afirma si el ca “in Romania, veniturile din industria IT&C depasesc de zece ori salariul mediu pe economie, comparativ cu un raport de 3-5 ori in statele membre ale UE. Putem spune ca exista un fenomen de supraincalzire in privinta acestui aspect. Pe de alta parte, calitatea actualilor absolventi este inferioara celei de acum 7-10 ani, fapt evidentiat si de actuala criza din invatamant”, crede Talpes, care este si proprietarul companiei Softwin.
Alexandru Borcea, presedintele Asociatiei Romane pentru Industria Electronica si Software, e insa de parere ca opiniile pesimiste sunt datorate in buna parte schimbarilor intervenite pe piata muncii.
“In ce priveste pregatirea absolventilor de Automatica, cred ca trebuie sa ne gandim in primul rand ca acum cativa ani, cand dintr-un numar total de aproximativ 5.000 de absolventi aproape 1.000-1.500 erau absorbiti de industrie, firmelor romanesti le era mult mai simplu sa identifice personalul potrivit, calificat pentru nevoile lor. Acum problema se pune altfel, chiar daca, in general, calitatea absolventilor este aceeasi. Nu trebuie sa uitam ca acum exista pe piata jucatori precum Siemens – care angajeaza dintr-un foc un numar mare de absolventi, ceea ce face ca oamenii dintre care isi aleg personalul firmele romanesti sa aiba, inevitabil, un nivel de pregatire inferior. Este clar ca firmele mari iau crema”, a declarat Borcea pentru ZF.
Va mai fi insa outsourcingul software o afacere sau nu pentru industria romaneasca in anii ce urmeaza? Raspunsurile difera de la caz la caz, singurul punct de vedere relativ comun fiind acela ca pentru un minimum de patru-cinci ani, aceasta afacere va continua sa mearga, dar fara evolutiile explozive din anii precedenti.
Alexandru Borcea, presedintele ARIES, crede ca “in urmatorii 3-4 ani aceasta activitate se va desfasura in continuare fara probleme. Trebuie insa facute schimbari in privinta programei scolare pentru a aduce educatia catre ceea ce solicita piata”. Mai mult, Borcea sustine ca firmele romanesti se pot axa de acum si pe “outsourcingul intern – o piata care se va mari cu siguranta si care intra pe un lant valoric la care vor avea acces si IMM-urile. In mod clar, modelul unor banci care si-au externalizat complet sectorul IT va fi urmat si de alte companii, astfel ca vor exista suficiente oportunitati pe piata”.
Daca patronii si presedintii asociatiilor romane de profil sunt tot mai ingrijorati de viitorul afacerilor lor, oficiali ai gigantilor software prezenti in Romania isi fac putine probleme, ba chiar au mesaje linistitoare, cel putin din punctul de vedere al business-ului lor. Este cazul lui Alfonso Di Ianni, Senior Vice President Oracle pentru regiunea Europa, Orientul Mijlociu si Africa, care declara ca desi, in ultimii ani, in Romania costurile cu forta de munca in IT au crescut, avantajul fata de tarile din Occident, din acest punct de vedere, se va mentine in urmatorii 20 de ani.
Un punct de vedere de natura sa dea sperante studentilor la Automatica privind viitoarea lor cariera, dar relativ ingrijorator pentru firmele romanesti care va trebui sa concureze pentru a-si alege personalul dupa ce “crema” va fi fost deja atrasa de gigantii pietei.
Industria de outsourcing din Romania
* Valoarea exportului zilnic realizat de un programator: intre 125 si 500 de euro
* Valoarea exporturilor de IT in 2005/2006: 250 mil. euro/300 mil. euro*
* Ce soft exportam: 95% in regim outsourcing, sub 5% export de licente software (programe proprii ale firmelor romanesti, precum antivirusul BitDefender)
Sursa: ANIS; * estimareBani & Software
* Salariul mediu net al unui programator roman: 500 de euro
* Cine a beneficiat de scutirea de impozit: circa 200 de companii / intre 5.000 si 9.000 de programatori
* Salarii platite catre expertii IT prin microintreprinderi: intre 20 si 35 mil. $ (perioada 2002-2004)
Sursa: ANIS