Urbanizarea tot mai accelerată, dezvoltarea orașelor și imposibilitatea autorităților publice locale de a ține pasul cu acestea sunt doar câteva elemente care au generat nevoia unei alternative în ceea ce privește transportul eficient în interiorul orașelor.
Un studiu recent realizat de PwC România a relevat faptul că, la nivelul unui an de zile, beneficiile directe și indirecte aduse bugetului de stat de aceste platforme de mobilitate (Clever, Uber, Bolt) se ridică la aproximativ 1,1 miliarde de lei. Beneficiile, traduse în taxe și impozite datorate atât la bugetul central cât și la bugetele locale, pot fi sporite în cazul în care Guvernul adoptă un set de măsuri menit să susțină acest model de afaceri.
Documentul prezentat de PwC prezinta, de altfel, trei scenarii in ceea ce priveste beneficiile aduse de reglementarea acestor platforme. Concret, facilitarea de catre guvern a dezvoltarii pietei de mobilitate urbana ar genera, aditional, beneficii de 1,12 miliarde de lei in intervalul 2020-2023 si ar atinge 2,8 miliarde de lei, in ultimul an al intervalului. In scenariul negativ, insa, beneficiile aduse de acest segment se vor situa, in anul 2023, la valoarea de 0,9 miliarde de lei. In scadere de la 1,6 cat este in prezent. Există nenumărate exemple la nivel mondial și european unde legislația în cauză care să reglementeze aceste noi tehnologii a fost dezvoltată atât pentru beneficiari serviciilor (clienți) cât și pentru bugetele statelor respective.
Soferii parteneri ai celor trei platforme de mobilitate urbana plătesc către bugetele locale și cele naționale peste 20 de milioane de euro anual si deservesc aproximativ 2,5 milioane de clienti. Acești bani provin din taxele pe care șoferii parteneri, care lucrează fie prin intermediul unui PFA sau al unui SRL, îi plătesc. Este important de menționat faptul că suna totală ar putea fi mai mare odată cu lansarea acestui tip de servicii și în alte orașe din România.
Prin reglementarea serviciilor de transport urban de tipul celor oferite de Uber, Clever sau Bolt Guvernul nu doar că își mai crează o „linie de finanțare” la buget dar susține concurența în domeniul transportului urban. Concurența aduce servicii mai bune, mai eficiente și mai flexibile. Toate părțile implicate vor beneficia de le urma unei reglementari corecte a acestor servici, de la clientii serviciilor și prestatorii acestora, pe de o parte, până la autoritățile locale și centrale, pe de altă parte prin taxele și impozitele pe care le colectează.
În concluzie, Guvernul nu își permite să nu reglementeze corect și concurențial aceste servicii pentru simplul fapt că nu își permite să piardă acești bani. În condițiile în care toate sectoarele gestionate de administrația centrală, de la infrastructură și educație până la sănătate și protecție socială, au nevoie acută de finanțare.
Guvernul este obligat și direct interesat să susțină dezvoltarea economică a acestui sector de transport urban pentru a putea la rândul său să-și realizeze investițiile.