Pentru a convinge un partener german să intre în afaceri în România, este important să abordați acest subiect într-un mod profesional și bine pregătit. Iată câteva sfaturi care v-ar putea fi de ajutor:
Pregătiți o prezentare detaliată a oportunităților de afaceri în România: Includeți informații despre piața românească, creșterea economică, stabilitatea politică, infrastructura, forța de muncă calificată și alte avantaje pe care le oferă România ca destinație de afaceri.
Demonstrati-vă cunoștințele despre piața germană: Arătați că înțelegeți nevoile și cerințele partenerului german și că sunteți familiarizat cu piața germană. Prezentați exemple de companii germane de succes care au intrat deja pe piața românească.
Abordați aspectele culturale și de comunicare: Fiți pregătit să vă adaptați stilul de comunicare la cel german. Respectați punctualitatea și eficiența în întâlniri și comunicare și asigurați-vă că sunteți bine pregătit înainte de orice întâlnire.
Furnizați informații despre avantajele fiscale și legislația favorabilă pentru afaceri: România oferă unele facilități fiscale și legislație favorabilă pentru investiții străine. Pregătiți o listă a acestor avantaje și explicați cum acestea pot sprijini afacerea partenerului german.
Prezentați studii de caz și exemple de succes: Includeți în prezentare exemple de companii germane care au reușit pe piața românească și prezentați-le ca modele de succes. Arătați că există deja parteneri de încredere și că piața are potențial pentru creștere.
Asigurați-vă că aveți un plan de afaceri bine structurat: Prezentați un plan de afaceri detaliat, care să includă informații despre strategii de piață, planuri de creștere, analize de fezabilitate și previziuni financiare. Arătați că sunteți serios și că aveți un plan bine pus la punct.
Cultivați relații personale și de încredere: Participați la întâlniri și evenimente în care puteți interacționa direct cu partenerul german. Cultivați relații personale și construiți încredere prin respectarea angajamentelor și a promisiunilor făcute.
Oferiți asistență și suport pe tot parcursul procesului: Fiți pregătit să oferiți asistență și suport partenerului german în timpul și după încheierea afacerii. Demonstrați că sunteți acolo pentru a asigura succesul comun și că veți fi un partener de încredere pe termen lung.
Rețineți că fiecare parteneriat este unic, iar argumentele specifice trebuie adaptate în funcție de industrie, interese și obiectivele partenerei germane. Fiți pregătit să răspundeți la întrebări și îndoieli și să ajustați prezentarea în funcție de feedback-ul primit.
Ce trebuie să spuneți despre România și despre ce ar însemna intrarea în afaceri aici?
Cu o poziție geografică favorabilă și o populație de 19 de milioane de locuitori, România reprezintă o piață interesantă: o piață în creștere și plină dezvoltare în Europa, pe locul 2 în Uniunea Europeană ca independență energetică (energie electrică și gaze) și pe locul 6 ca piață de desfacere și forță de muncă. România intenționează să utilizeze diversele fonduri de sprijin din Uniunea Europeană pentru a investi în infrastructura rutieră și feroviară, modernizarea sistemului de alimentare cu energie și gestionarea deșeurilor.
Informații succinte despre România
România este bogată în resurse naturale și materii prime, iar guvernul dorește să devină mai independent din punct de vedere energetic cu ajutorul acestora.
Țara are o suprafață de aproximativ 238.000 de kilometri pătrați, a înregistrat un PIB pe cap de locuitor de aproape 16.000 de dolari americani în 2022 și un venit mediu pe cap de locuitor de 59% din media UE.
Aproximativ 5.800 de companii cu majoritatea acționarilor germani sunt active în România. Germania ocupă primul loc în rândul partenerilor comerciali. În ceea ce privește țările furnizoare și cele care importă, Germania deține o cotă de piață de peste 20%.
Peisajul de afaceri este caracterizat dintr-un număr mare de întreprinderi mici: din cele aproximativ 806.000 de companii, 99% au maximum 250 de angajați și din acestea, aproximativ 751.000 au maximum nouă angajați.
Printre punctele forte ale țării, GTAI menționează pe lângă salariile relativ scăzute, poziția geografică interesantă, cu portul Constanța de la Marea Neagră, și flexibilitatea forței calificate de muncă, sistemului fiscal favorabil și programele atractive de subvenții ale UE pentru mediul de afaceri.
Datorită nevoii continue de retehnologizare, înnnoire și îmbunătățire a sectorului sănătății, companiile germane au oportunități în domeniul tehnologiei medicale. De asemenea, turismul oferă oportunități variate de afaceri, cum ar fi turismul de tratament și de agrement, dezvoltarea stațiunilor de sporturi de iarnă și privatizarea – modernizarea hotelurilor de pe litoralul Mării Negre, conform Centrului pentru Economie Externă al Bavariei.
Date statistice diverse despre România
- În raportul Doing Business 2020 al Băncii Mondiale, România ocupă locul 55 (în octombrie 2019), detalii despre acest lucru puteți găsi în raport.
- România ocupă locul 63 în Indicele de Percepție a Corupției al Transparency International (în ianuarie 2023).
- Comisia Europeană a publicat din nou un raport privind situația statului de drept în România (în iulie 2023).
- România ocupă locul 51 în Indexul Global al Competitivității (2019) al Forumului Economic Mondial (în octombrie 2019). În 2020 a fost realizată o evaluare specială.
- În lista țărilor prietenoase pentru afaceri publicată de revista Forbes, România ocupă locul 41 (în decembrie 2018).
- România se află pe locul 49 în Indicele Global de Inovație (în septembrie 2022).
- În ceea ce privește Indexul pentru Economia și Societatea Digitală (Digital Economy and Society Index, DESI), care monitorizează progresul digitalizării statelor membre ale UE, România se află pe locul 27 (în iulie 2022).
Aspecte specifice pentru investitorii străini
În principiu, în România există libertate comercială. Prin înregistrarea ca întreprinzător individual sau ca societate în Registrul Comerțului, prin indicarea codurilor naționale (CAEN), este posibilă desfășurarea activității comerciale.
România nu este încă membră a Acordului Schengen, astfel încât și cetățenii UE trebuie să prezinte documente de identitate la intrarea în țară.
Cetățenii UE pot sta în România fără permis de ședere timp de până la trei luni. Pentru o ședere mai lungă de 90 de zile, este necesară înregistrarea la Autoritatea Română de Imigrare (“Inspectoratul General pentru Imigrări”).
Cu toate documentele necesare, permisul de ședere este eliberat în aceeași zi în care sunt depuse actele. Acest permis de ședere este valabil timp de cinci ani, după care cetățenii UE pot solicita un permis de ședere permanentă. Cetățenii UE nu au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în România.
Pentru asigurarea tranzacțiilor comerciale, există clauza de rezervă asupra proprietății. Această clauză de rezervă asupra proprietății este reglementată expres în articolele 1684 și 1755 din Codul Civil și trebuie să fie convenită în mod expres și în scris de părțile contractante.
Proprietatea imobiliară
Începând cu 1 ianuarie 2014, cetățenii statelor membre ale UE pot achiziționa clădiri, terenuri și pământ fără restricții.
Cu toate acestea, în cazul achiziționării de terenuri agricole și păduri, trebuie demonstrată calitatea de agricultor și trebuie respectat dreptul de preempțiune pentru anumite categorii de persoane.
Următorii potențiali cumpărători au prioritate în ordinea următoare începând cu 13 octombrie:
- Coproprietarul terenului
- Agricultorii care arendează terenul
- Proprietarul/chiriașul terenurilor agricole învecinate
- Tinerii agricultori
- Instituții de cercetare și dezvoltare agricolă învecinate
- Vecinii
- Statul român
Dreptul de preempțiune trebuie exercitat în termen de 45 de zile de la publicarea ofertei. Dacă dreptul de preempțiune nu este exercitat, terenurile pot fi vândute liber.
Forme juridice de societăți
În România există următoarele cinci forme juridice de societăți: Societatea în nume colectiv (SNC), Societatea în comandită simplă (SCS), Societatea în comandită pe acțiuni (SCA), Societatea cu răspundere limitată (SRL) și Societatea pe acțiuni (SA).
Aceste forme sunt considerate persoane juridice în România și își dobândesc capacitatea juridică numai după înregistrarea în Registrul Comerțului.
SA: Capitalul social minim este de 90.000 RON, dintre care cel puțin 30% trebuie plătiți la înființare, fie în numerar, fie în contribuții în natură. Restul contribuțiilor în numerar trebuie efectuate în termen de 12 luni, iar cele în natură în termen de doi ani. Pentru înființare, sunt necesari cel puțin doi acționari.
SRL: Societate cu răspundere limitată (S.R.L.): Începând cu anul 2020, nu mai există o valoare minimă pentru capitalul social, conform AHK România.
Din capitalul subscris, trebuie plătit cel puțin 30% înainte de înființare. În afară de contribuțiile în numerar, pot fi aduse și contribuții în natură. Contribuțiile în numerar rămase trebuie efectuate în termen de un an de la înregistrare, iar pentru contribuțiile în natură termenul maxim este de doi ani.
Este posibilă înființarea unei SRL cu un singur asociat. Numărul maxim de asociați este de 50, iar răspunderea lor este limitată la valoarea aportului. SRL este forma juridică cea mai frecvent utilizată.
SNC: Poate fi înființată de două sau mai multe persoane. Nu există un capital social minim, iar răspunderea asociaților este nelimitată. În afară de contribuțiile în numerar, sunt permise și contribuțiile în natură.
SCS: Aceasta are unul sau mai mulți comanditari, care răspund nelimitat, și unul sau mai mulți comanditari, care răspund doar în limita aportului lor. Nu este prevăzut un capital social minim. În afară de contribuțiile în numerar, sunt permise și contribuțiile în natură.
SCA: Capitalul social minim este de 90.000 RON.
De asemenea, este posibilă înființarea de filiale (necesită înregistrare în Registrul Comerțului, au același obiect de activitate ca și societatea-mamă) și de reprezentanțe. Reprezentanța nu poate efectua tranzacții comerciale, ci doar activități de cercetare de piață.
Pentru înființarea unei reprezentanțe este necesară o aprobare din partea Ministerului Economiei și Comerțului, care costă 1.200 de dolari americani și trebuie reînnoită anual. Ambele forme nu au autonomie juridică, dar sunt impozabile.
Înregistrare unei afaceri noi
Înregistrarea se efectuează la Oficiul Registrului Comerțului, care este subordonat Ministerului Justiției. Birourile sale regionale sunt înființate la instanțele locale. Pentru asistarea solicitanților, au fost create “birouri unificate” unde toate procedurile sunt centralizate.
Cererea de înregistrare a unei societăți trebuie înregistrată pe un formular standard. Împreună cu acesta, trebuie să fie atașate documentele obișnuite (cum ar fi ultimul bilanț al contului de profit și pierdere sau al bilanțului companiei mamă, contractul de societate și statutul, contractul de închiriere, informațiile de solvabilitate de la banca de casă, precum și confirmarea băncii privind capitalul social vărsat, dovezi referitoare la aporturile în natură).
Registrul Comerțului Național poate fi accesat online, unde se pot obține informații despre înregistrările în Registrul Comerțului.
O dată ce toate documentele necesare sunt depuse la Registrul Comerțului competent, înregistrarea ar trebui să dureze în mod normal între cinci și șapte zile lucrătoare.
Impozit pe profit
Rata de impozitare este în mod fundamental de 16% („impozit unic“).
Pentru microîntreprinderi se aplică alte rate. Începând cu 1 ianuarie 2023, acestea includ companiile cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 500.000 de euro (anterior un milion de euro). Acestea sunt impozitate la o rată de 1% (anterior, aceasta varia între 1% și 3%).
Reprezentanțelor li se impune o taxă forfetară în valoare de 4.000 de euro. Această sumă trebuie plătită în mod egal până la 20 iunie și 20 decembrie a fiecărui an.
Acest sistem de impozitare aduce România într-o poziție avantajoasă în Europa pentru deschiderea de noi afaceri, relocare sau parteneriate.
TVA (taxa pe valoarea adăugată)
Rata standard este de 19%. Rata redusă de 9% se aplică, de exemplu, la medicamente și proteze medicale, produse alimentare și băuturi nealcoolice, precum și servicii de restaurante și catering, cu excepția băuturilor alcoolice.
O rată puternic redusă de 5% se aplică la cărți, ziare/reviste și în construcția de locuințe sociale.
Companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 300.000 RON sunt scutite de plata TVA. Acestea nu au dreptul la deducerea TVA, dar pot solicita ambele.
Facilități fiscale
Zonele libere existente în prezent sunt: Sulina, Constanța Sud, Basarabi, Galați, Brăila, Giurgiu și Arad-Curtici.
În afară de zonele libere, există și parcuri industriale și tehnologice care oferă facilități, cum ar fi scutirea de impozitul pe proprietate.
Pentru a stimula inovația în țară, cheltuielile în cadrul cercetării și dezvoltării pot beneficia de deduceri fiscale. Urmează facilitățile de impozit pe profit disponibile:
- o reducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile în cercetare și dezvoltare (C&D)
- depreciere accelerată a mașinilor și echipamentelor utilizate în activitățile de C&D
- scutirea de impozit pe profit timp de 10 ani pentru profiturile reinvestite și utilizate în anumite echipamente tehnologice
- scutirea de impozit pe profit timp de 10 ani pentru contribuabili care se dedică exclusiv activităților de C&D și inovare.
Pentru microîntreprinderi, există rate de impozit pe profit mai mici: microîntreprinderile sunt considerate a fi întreprinderile cu o cifră de afaceri anuală sub 500.000 de euro. Pentru aceste întreprinderi, rata a fost de 1% începând cu 1 ianuarie 2023.
Acorduri de evitare a dublei impuneri
Între România și Germania este în vigoare Acordul de evitare a dublei impuneri din 4 iulie 2001 (BGBl. 2003 II S. 1594), care a intrat în vigoare la 17 decembrie 2003. Textul actual al acordului se poate găsi la Ministerul Federal de Finanțe al Germaniei prin intermediul secțiunii -> Tematici -> Impozite -> Drept fiscal internațional -> Informații legate de țări.
Relațiile cu UE
România a devenit membru al UE la 1 ianuarie 2007. În primul semestru al anului 2019, țara a deținut pentru prima dată președinția Consiliului UE.
Dezvoltarea ulterioară, în special în ceea ce privește adoptarea acquis-ului comunitar, este documentată în rapoartele de progres. Datorită eforturilor României în reforma judiciară și combaterea corupției, țara nu va mai fi supusă unui proces de cooperare și control, ci va fi monitorizată, la fel ca toate statele membre UE, în cadrul ciclului anual al statului de drept, conform Comisiei Europene în noiembrie 2022.
Facilități de finanțare în România
România poate primi în total aproximativ 79 de miliarde de euro de la UE în perioada de finanțare 2021-2027. Din această sumă, aproximativ 46 de miliarde de euro provin din cadrul financiar multianual. Acesta este destinat implementării politicii europene de coeziune, cum ar fi Pactul Verde, care urmărește să asigure o economie durabilă din punct de vedere climatic, ecologic și al resurselor.
În plus, România intenționează să primească aproximativ 30 de miliarde de euro din pachetul de stimulare finanțat prin impozite, prin care UE încearcă să contracareze recesiunea cauzată de pandemie.
Planul de redresare și reziliență al României, prin care țara intenționează să primească 29,1 miliarde de euro (14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi) din Mecanismul de Redresare și Reziliență, a fost evaluat pozitiv de către Comisia Europeană la sfârșitul lunii septembrie 2021.
La sfârșitul lunii iulie 2022, Comisia Europeană a încheiat acordul de parteneriat cu România pentru perioada de finanțare 2021-2027 în valoare de 31,5 miliarde de euro. Acesta conține strategia pentru utilizarea fondurilor europene de coeziune și investiții la nivel național în România.
Acest acord de parteneriat formează baza programelor operaționale, în care sunt stabilite prioritățile de investiții și măsurile concrete ale României și ale regiunilor sale.
UE a sintetizat informațiile referitoare la politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 pe o pagină web, unde se pot aplica filtre pentru diferite elemente în ceea ce privește România – EU Country Overview.
Suma maximă a sprijinului pentru proiectele din România este determinată de legislația UE privind ajutorul de stat în funcție de regiune și dimensiunea întreprinderii și limitează suma totală a sprijinului financiar acordat de stat, regiune și comună. Aceste cote maxime de sprijin nu trebuie confundate cu sprijinul efectiv rezultat din măsurile individuale sau combinate. Prin urmare, pentru întreprinzători:
- Valoarea reală a sprijinului este definită de programele oferite;
- Cererile de sprijin trebuie depuse la instituțiile românești competente.
Întreprinderile care solicită sprijin financiar ar trebui să planifice investițiile pe termen lung, deoarece în procesul de evaluare și atribuire a proiectelor pot apărea întârzieri semnificative.
Agenția de Promovare a Investițiilor (APIA) oferă informații succinte despre măsurile de sprijin guvernamental.
Susținerea și finanțarea întreprinderilor mijlocii
Pentru a promova în special digitalizarea în întreprinderile mici și mijlocii, acestea pot primi subvenții pentru anumite proiecte, precum automatizarea și robotica. Fondurile provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență și pot fi utilizate atât pentru consultanță, cât și pentru achiziționarea de echipamente și software.
“National Credit Guarantee Fund for Small and Medium Sized Enterprises” (NCGFSME) oferă finanțări sau garanții pentru credite acordate întreprinderilor mici și mijlocii românești care planifică o investiție în producție sau servicii.
În România nu există o bancă de dezvoltare de stat, există doar o bancă de microfinanțare înființată cu sprijinul german și al UE (fosta Mirobank, acum ProCredit Bank). Aceasta oferă finanțări pentru investiții în condiții de piață.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este de asemenea activă în România.
UE susține întreprinderile din România cu ajutorul unor programe UE care oferă împrumuturi, garanții, capital de risc și alte forme de finanțare a capitalului propriu. Aceste instrumente financiare sunt administrate de intermediari financiari precum bănci, fonduri de capital de risc și alte instituții financiare. Persoanele de contact sunt instituțiile regionale de credit.
EFTA și Norvegia au creat mecanisme de finanțare – valabile în prezent între 2014 și 2021 – care acordă subvenții în valoare totală de 2,8 miliarde de euro, distribuite în 15 țări. Scopul subvențiilor este ajustarea economiei și a structurii instituționale la nivelul UE.
Tematic, se pune accent pe protecția mediului și climă, durabilitate și dezvoltare socială, cum ar fi egalitatea de gen. Pentru România, în perioada menționată mai sus, sunt disponibile granturi EEA în valoare de 502,5 milioane de euro și granturi Norvegia în valoare de 275,2 milioane de euro. Unele apeluri sunt deschise până în primăvara anului 2024.
Instituțiile din cadrul Enterprise Europe Network lucrează în numele UE. Acestea consiliază în special întreprinderile mijlocii cu privire la problemele UE și oportunitățile de cooperare transfrontalieră. EuropaService din cadrul grupului bancar german Sparkassen colaborează cu această rețea. Partenerii din cadrul Enterprise Europe Network România sunt prezenți în 12 orașe.
Energie alternativă
Guvernul român își propune să crească eficiența energetică, să reducă emisiile de gaze și să se concentreze pe protecția mediului. Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană a creat o platformă de informare în acest sens: https://econet-romania.com/.
Pentru a implementa măsuri de eficiență energetică în procesul lor de producție, companiile pot primi subvenții de la stat. Puteți găsi informații în acest sens prin intermediul Exportinitiative Energie.
Organizații de cooperare economică – date de contact în România
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR)
CCIR Business Center, Bulevardul Octavian Goga 2, București 030982 – ROMÂNIA
Tel.: +40 21 319 00 93
E-mail: ccir@ccir.ro, Internet: https://ccir.ro/
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană
Calea Griviței 82-98, etajul 1, 010735 București, ROMÂNIA
Tel.: +40 21 223 15 31
E-mail: drahk@ahkrumaenien.ro, Internet: https://www.ahkrumaenien.ro/
Prio-AK Consulting
Telefon: +40 771 661 347, +40 770 956 346
Email: info@prio-ak.consulting
O companie în plină dezvoltare – Prio-AK Consulting, care își propune să faciliteze parteneriatele între companiile românești și cele germane într-un mod deschis și transparent.
Ambasada României în Germania
Strada Dorotheenstraße 62 – 66, 10117 Berlin
E-mail: berlin@mae.ro, Internet: http://berlin.mae.ro
Departamentul economic și comercial,
E-mail: berlin.economic@mae.ro
IHK Pfalz
E-mail: volker.scherer@pfalz.ihk24.de
Portal de informații: https://www.ihk.de/pfalz/international/komp-rumaenien
În calitate de cameră de comerț regională pentru România, Camera de Comerț și Industrie a Pfalz-ului este un partener de contact valoros pentru o gamă largă de întrebări legate de afaceri.