Peste 16.000 de membri ai unei comunități de educație financiară răspund anonim la întrebări despre cât economisesc lunar, dacă au fond de urgență, cum gestionează datoriile și cât de mult îi apasă stresul financiar.

Educația financiară este tot mai prezentă în România, de la programe publice și inițiative educaționale până la comunități online, podcasturi, cursuri și ghiduri practice. Dar între ce știu oamenii că ar trebui să facă și ce reușesc efectiv să facă la final de lună rămâne o distanță greu de măsurat.

Câți români au un fond de urgență? Câți știu exact cât economisesc lunar? Câți termină luna pe minus? Câți duc povara datoriilor fără să vorbească despre asta în familie? Și cât de mult stres produce, de fapt, relația cu banii?

Din mai 2026, un sondaj independent despre economii, datorii, fond de urgență și stres financiar încearcă să răspundă la aceste întrebări pe baza răspunsurilor directe ale oamenilor, nu doar pe modele teoretice sau recomandări generale.

Chestionarul este anonim și urmărește cinci dimensiuni ale comportamentului financiar personal: veniturile și cheltuielile lunare, existența și dimensiunea fondului de urgență, gestionarea datoriilor și ratelor, relația emoțională cu banii și nivelul de educație financiară autodeclarat.

Cele 20 de întrebări ating subiecte pe care mulți oameni le discută rar deschis: cât rămâne din salariu la finalul lunii, câte luni ar putea fi acoperite din economiile existente, ce procent din venit merge către rate, dacă partenerul de viață cunoaște situația financiară reală a familiei, ce convingeri despre bani blochează economisirea și cât de apăsătoare este situația financiară actuală.

Relevanța unui astfel de demers nu vine doar din întrebări, ci și din contextul în care sunt colectate răspunsurile. Atunci când oamenii răspund anonim și vin dintr-o comunitate în care se discută deja despre salarii, datorii, economisire, rate și decizii financiare, șansele ca răspunsurile să fie mai apropiate de realitatea trăită cresc semnificativ.

În ultimii ani, interesul pentru educație financiară pentru români a crescut pe fondul inflației, al ratelor mai mari, al presiunii pe bugetele familiilor și al nevoii tot mai mari de decizii financiare simple, aplicabile în viața de zi cu zi. Totuși, multe discuții rămân la nivel de principii: economisește mai mult, evită datoriile, construiește un fond de urgență, investește pe termen lung.

Întrebarea mai dificilă este ce pot face efectiv oamenii, nu doar ce știu că ar trebui să facă. Un lucru este să vorbești despre economisire în teorie și altceva este să vezi câți bani rămân după chirie, rată, facturi, mâncare, transport, copii, sănătate și cheltuieli neprevăzute.

Studiul urmărește tocmai această diferență dintre teoria financiară și viața de zi cu zi. Nu își propune să măsoare doar cunoștințe, ci comportamente: câți bani se pun deoparte, cât de mare este presiunea ratelor, cât de prezent este stresul financiar și cât de pregătiți sunt oamenii pentru o urgență reală.

O parte importantă a cercetării vizează fondul de urgență, una dintre cele mai simple și, în același timp, cele mai ignorate forme de protecție financiară. Pentru multe familii, o cheltuială medicală, o reparație la mașină, o rată mai mare sau o lună cu venituri mai mici poate schimba complet echilibrul bugetului.

La fel de importantă este zona datoriilor. Nu toate datoriile sunt la fel, iar diferența dintre o rată sustenabilă și o presiune financiară constantă nu se vede întotdeauna în statistici generale. De aceea, întrebările urmăresc nu doar existența ratelor, ci și greutatea lor în venitul lunar și impactul lor asupra stării de liniște financiară.

Rezultatele agregate vor fi publicate după închiderea perioadei de colectare și vor putea fi folosite editorial, în cercetare sau în rapoarte de sector. Datele nu vor include informații personale, ci doar tendințe generale despre felul în care respondenții își gestionează banii.

România are nevoie de un barometru financiar construit din răspunsuri directe, nu doar din ipoteze. Un astfel de sondaj poate arăta nu cum ar trebui să trăiască oamenii cu banii lor, ci cum trăiesc cu adevărat: cât economisesc, cât datorează, ce îi stresează și cât de pregătiți sunt pentru următoarea cheltuială neprevăzută.