În ultima vreme, câteva firme românești tinere, precum UiPath și Elrond, au ajuns în atenția presei internaționale pentru succesul lor fulminant. Mai mult, noi startup-uri promițătoare de tehnologie au intrat pe scena business-ului. Cu toate acestea, ecosistemul antreprenorial din România încă se află într-o etapă de tranziție. Activitățile locale de profil, deși sunt foarte dinamice, nu au ajuns la nivelul altor țări înfloritoare din punct de vedere antreprenorial. Cum se explică acest fenomen? Puteți afla în rândurile următoare de la doi experți în domeniu, Prof. Christian Lüthje și Prof. Phillip Nell.
Prof. Lüthje este profesor în managementul inovării și antreprenoriat la Universitatea Tehnică din Hamburg, Germania. El predă, de asemenea, în cadrul programului de top de Executive MBA pe care WU Executive Academy îl oferă la București.
Prof. Nell este profesor de strategie globală la WU, Viena, și director academic al programului WU Executive MBA din București, care anul acesta aniversează 15 ani de existență în România.
UiPath, Bitdefender, Elrond sunt doar câteva firme românești tinere care au dobândit recunoaștere pe plan internațional. Exemplele lor de hiper-creștere sunt completate de numeroase startup-uri mici, dar promițătoare, care activează în domeniul securității cibernetice (de exemplu TypingDNA, CODA Intelligence), al inteligenței artificiale (Druid, MorphL etc.), fintech (Instant Factoring, Beez, FintechOS – tocmai a încheiat o rundă de finanțare de serie B cu 51 de milioane de dolari), în domeniul jocurilor (de exemplu Amber, MavenHut), în agritech (Taraba Virtualia, OGOR, AgriCloud etc.), sănătate digitală (XVision, Medicai), dar și în multe alte domenii (de exemplu Archbee, Omniconvert, Innoship, Questo, JobFul, Kinderpedia).
Succesul acestora are la bază mai mulți factori. În primul rând, la fel ca multe alte țări din Europa Centrală și de Est, România oferă condiții bune pentru activitățile antreprenoriale și înființarea startup-urilor. Acest potențial este asociat în primul rând cu capitalul uman al țării. Ponderea absolvenților bine pregătiți și talentați în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM) din totalul absolvenților este relativ ridicată în România. Motivația tinerilor de a-și investi cunoștințele și energia pentru a-și îmbunătăți condițiile socio-economice poate atinge un nivel mai ridicat decât în piețele muncii dezvoltate din Europa de Vest, unde companiile oferă multiple oportunități de angajare atractive, cu contracte de muncă solide și salarii mari. Potrivit Global Entrepreneurship Monitor (GEM), românii sunt destul de încrezători în ceea ce privește abilitățile lor antreprenoriale și apetitul pentru asumarea de riscuri.
Totodată, percepțiile privind antreprenoriatul sunt destul de pozitive pe piața românească: procentul persoanelor adulte care consideră că există condiții bune pentru a începe o afacere este ridicat în comparație cu multe țări din Europa de Vest. Pentru mulți tineri români, înființarea propriei afaceri reprezintă o opțiune dorită de carieră. Ținând cont de importanța talentului uman pentru dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial înfloritor, România dispune de un atu esențial în această privință.
În plus, și în România, asemeni multor altor țări din Europa Centrală și de Est, antreprenoriatul a devenit unul dintre pilonii strategiilor guvernamentale de dezvoltare economică. Guvernele au înțeles relația puternică dintre antreprenoriat și creșterea economică. Ca urmare, autoritățile s-au angajat în stabilirea unor condiții favorabile, de exemplu, prin ajustarea cadrului legal, oferirea de stimulente fiscale pentru antreprenori sau investitori și acordarea de sprijin financiar pentru proiectele de înființare. Împreună cu salariile mai mici și prețurile reduse pentru imobiliare, factori de producție și servicii, sprijinul autorităților române constituie o bază favorabilă pentru ecosistemul antreprenorial.
Accesul la finanțare este esențial
Cu toate acestea, România se plasează sub alte țări de dimensiuni similare din interiorul și din afara UE, care au reușit să dezvolte un sector de inovare prosper (de exemplu Israel, Estonia și Finlanda). Ecosistemul antreprenorial românesc a ajuns abia într-un stadiu incipient. Deși acest lucru este evident din mai multe privințe, este posibil ca accesul la finanțare să fie cea mai vizibilă dintre ele. Întreprinderile nou – înființate nu obțin ușor finanțări din partea investitorilor de tip business angels sau a fondurilor de venture capital, chiar dacă vorbim de firme cu tehnologii inovatoare și planuri de afaceri solide. Deși comunitatea investitorilor business angels este în creștere (de exemplu TechAngels), primele platforme de finanțare participativă de tip equity crowdfunding au fost lansate (SeedBlink), iar în ultimii ani au fost înființate câteva (micro) fonduri de capital de risc (Gecad Ventures, Early Game Ventures, Simple Captial), România încă se află pe ultimele locuri în ceea ce privește investițiile de tip business angel și VC. În consecință, mulți antreprenori români care își încep afacerea pot fi forțați să facă bootstrap sau să investească mult efort pentru a obține finanțarea inițială, ceea ce impune constrângeri semnificative în ceea ce privește intrarea rapidă pe piață, creșterea și internaționalizarea.
Este nevoie de răbdare, deoarece e doar o chestiune de timp până când se va dezvolta o piață de capital viabilă. În general, o mare parte din finanțarea incipientă provine de la antreprenori în serie de succes, care își investesc capitalul în noi startup-uri. Numărul acestor investitori a crescut considerabil în ultimii ani și în România, dar va mai dura până când se va stabili o rețea regională puternică de investitori cu capital suficient și procese de investiții profesionale. Odată ce acest lucru se va întâmpla, dezvoltarea ecosistemului antreprenorial ar putea intra într-o fază de creștere accelerată.
Și mai important este ca România să intre în atenția investitorilor internaționali. Națiunile care au crescut, cum ar fi Israelul, au beneficiat enorm de pe urma investițiilor corporative și a marilor fonduri internaționale de capital de risc. De îndată ce mai mulți investitori privați vor descoperi că România, și în special Bucureștiul, este un centru antreprenorial incitant, cu fondatori de afaceri deosebiți, lacunele de finanțare vor putea fi mai ușor de acoperit. Nimic nu ar ajuta mai mult la crearea unui awareness internațional decât reproducerea mai multor modele de succes precum UiPath sau Bitdefender.
Rolul diasporei românești
Milioanele de profesioniști cu înaltă calificare care au emigrat în America de Nord și Europa de Vest în ultimii douăzeci de ani pot juca un rol crucial în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. Diaspora românească reprezintă o resursă prețioasă și poate impulsiona activitățile de inovare și antreprenoriat în mai multe moduri.
În primul rând, este posibil ca românii care trăiesc în străinătate să decidă în număr tot mai mare să se întoarcă pentru a începe o afacere proprie sau pentru a investi în noi întreprinderi în România. Orientarea lor internațională, experiența de piață și expertiza în afaceri ar putea completa perfect talentele științifice, de IT și de inginerie din universitățile românești. Este foarte încurajator faptul că un sondaj la scară largă privind diaspora românească arată că 80% dintre tinerii profesioniști care trăiesc în străinătate manifestă dorința de a începe o afacere în țara lor de origine.
În al doilea rând, diaspora românească ar putea contribui la crearea de legături între întreprinderile locale nou înființate și investitorii internaționali și piețele externe. La fel ca toate țările mici, și România oferă oportunități de creștere limitate pentru startup-urile bazate pe tehnologie și știință. De aceea, este vital ca fondatorii să nu se concentreze prea mult pe succesul local, ci să urmărească mai degrabă să construiască produse și servicii valoroase pentru întreaga lume. Cetățenii români bine conectați pe tot globul sunt facilitatori importanți pentru o internaționalizare timpurie a afacerii.