Gigantul american P&G ar putea dezvolta a doua fază a fabricii de șampoane de la Urlați apelând la un ajutor de stat, după o tentativă nereușită în 2008. O parte din investițiile viitoare ale companiei în această fabrică ar putea fi acoperite și prin accesarea de fonduri europene pentru proiecte de protecție a mediului.
“Nu am luat niciodată în calcul posibilitatea de a îngheța investiția de la Urlați, chiar dacă nu am obținut ajutor de stat, iar condițiile economice sunt diferite acum față de momentul în care am pus proiectul pe hârtie”, a declarat pentru ZF Bob McDonald, CEO-ul P&G, cel mai mare executiv din industria mondială a bunurilor de larg consum.
Afacerile Procter & Gamble la nivel local au intrat pe un trend descendent în ultimii doi ani, pe fondul scăderii consumului. Compania a realizat vânzări de 280 mil. euro în România pe 2009, în declin cu 11% față de anul anterior, însă businessul raportat de fabrica sa din Timișoara aproape s-a dublat în acest interval datorită demarării producției de detergenți de vase Fairy.
Greenfield-ul inaugurat oficial ieri la Urlați ar putea aduce o creștere a afacerilor anuale ale gigantului american în România de câteva sute de milioane de euro. Fabrica este destinată exportului în proporție de 90%, peste 60% din șampoanele produse aici fiind livrate în Turcia, Rusia și pe piețe din Europa de Est.
“Am încercat să obținem un ajutor de stat în România, așa cum facem pe toate piețele pe care demarăm o investiție de dimensiunea celei de la Urlați. Încă suntem în discuții cu autoritățile române pentru acest lucru”, a mai precizat Bob Mcdonald. Compania s-a lovit de un prim refuz în 2008, iar o nouă solicitare ar putea veni pentru a doua fază de dezvoltare a fabricii de șampoane, despre care reprezentanții P&G nu au dat detalii.
De cealaltă parte, în discursul său de la inaugurarea fabricii, președintele Traian Băsescu nu a făcut nicio referire la sprijinirea investitorului american și a evitat să stea de vorbă cu reprezentanții presei prezenți la eveniment. “P&G a dat României o investiție în tehnlogii avansate de producție, iar noi îi oferim respect și mulțumiri pentru locurile de muncă pe care le-a creat”, a afirmat președintele.
“În 2008, legislația de ajutor de stat pentru investițiile mari în economie nu ne-a ajutat pentru că lipseau normele de aplicare. Din punct de vedere strategic, nu puteam aștepta mult timp îmbunătășirea cadrului legislativ”, a explicat Ramona Brad, Director Asociat Relații Externe la P&G Balkans.
Producătorul american încearcă acum să obțină și sprijinul Ministerului Mediului pentru atragerea de fonduri europene într- un proiect de instalare a unor panouri solare lângă noua fabrică.
Greenfield-ul din Urlați, a cărui construcție a demarat în 2008, se numără printre proiectele mari de investiții ale P&G, având o valoare de 100 mil. dolari, și a fost cea mai mare fabrică inaugurată de companie în Europa în 2010.
În acest moment, producătorul are alte 6 greenfield-uri în diferite stadii de construcție, cele mai multe dintre acestea fiind ridicate pe piețe emergente.
Cum se văd Balcanii din Cincinnati
Bob McDonald, care lucrează la sediul central al P&G din Cincinnati și este la a doua vizită în România, a declarat ieri la Urlați că regiunea Balcanilor, pe care P&G o coordonează de la birourile din București, are o importanță strategică pentru dezvoltarea business-ului global al companiei.
“Regiunea Balcanilor a intrat mai târziu în recesiune decât restul lumii și este normal ca acum să se afle într-un declin mai accentuat decât alte zone. Vrem să ajungem la 5 miliarde de consumatori până în 2015, față de 4,2 miliarde de oameni în acest moment, iar Balcanii vor avea un rol important în această dezvoltare a companiei, oportunitățile venind și din mediul rural”, a afirmat el.
Cum a inaugurat P&G fabrica de 100 mil. dolari
Aproximativ 500 de oameni, dintre care 250 de angajați ai companiei, au participat ieri la inaugurarea oficială a fabricii de produse pentru păr a Procter & Gamble de la Urlați.
Prezența lui Bob McDonald precum și a CFO-ului companiei, Jon Moeller, și a unor înalți oficiali ai statului român, printre care președintele Traian Băsescu și ministrul mediului Laszlo Borbely, au dat “greutate” momentului. Printre participanți s-au numărat și oameni de afaceri din mediul de business local.
Din 2011, unitatea din Urlați ar putea susține vânzări ale Procter & Gamble în Europa și Asia estimate de ZF la câteva sute de milioane de euro, chiar mai mari decât vânzările realizate anul trecut de companie la nivel local, de 280 mil. euro.
Pentru noua fabrică, P&G a recrutat 50% dintre angajați din orașul Urlați. Media de vârstă a acestora este de 30-35 de ani, potrivit datelor furnizate de producător.
În fabrică lucrează în prezent 150 de oameni în producție și în logistică, iar în birourile pe care Luc Viaene ñ belgianul care coordonează noul proiect de producție al P&G Rromânia – le-a amenajat cu ajutorul unui designer sunt aproape 100 de persoane, din care 9 expați.
Trei dintre managerii străini s-au stabilit cu familia în Bucov, la câțiva kilometri de Urlați. Și Viaene și-a adus familia în România pentru a se stabili lângă București, la mai puțin de 100 de kilometri de Urlați.
Aceasta este a doua fabrică a P&G din România: compania produce detergenți la Timișioara din 1996, într-o fabrică achiziționată de la stat, pe care a orientat-o tot mai mult către export în ultimii ani.
O cursă contra cronometru
Prima fabrică ridicată de Procter & Gamble în România a fost ca o cursă contra-cronometru: cu 700 de oameni pe șantier, 240 de angajați în săli de training și echipamente noi de 70 mil. dolari.
În urma investiției derulate de americani la Urlați, localitatea prahoveană reintră pe harta industrială a României, după ce în anii regimului comunist orașul cu peste 12.000 de locuitori trăia din petrol și din industria textilă.
Sondele abandonate, precum și casele modeste ale localnicilor arată că economia Urlațiului aproape s-a stins odată cu epuizarea zăcămintelor de gaze și petrol din jurul său. Schela de petrol, unde lucrau circa 750 de oameni, s-a închis după 1990, însă filatura din bumbac, cu 1.000 de angajați, a fost preluată de către grupul turc Oztasar în anul 2000, care produce pentru retaileri mari de fashion precum H&M, Dorothy Perkins sau Debenhams.