Declanșarea pandemiei și impunerea restricțiilor pentru combaterea acesteia a pus în prim-plan businessurile bazate pe tehnologie și servicii de livrare, astfel că unicornul spaniol Glovo, care le permite utilizatorilor de smartphone-uri să comande orice prin intermediul unei aplicații mobile, a apăsat puternic pedala de accelerație anul acesta, ajungând la o valoare a comenzilor de cinci ori mai mare decât în 2019. Iar pentru 2021 subsidiara locală a Glovo are în continuare planuri mari de extindere.

„Vom continua să creștem și estimăm că în 2021 va crește cu aproximativ 50% valoarea tranzacționată prin intermediul aplicației, ajungând la 230 de milioane de euro. În același timp, vom dubla harta Glovo în România, urmând ca numărul de orașe în care aplicația este disponibilă să crească până la 65. Mai mult decât atât, anul viitor ar putea marca 1 milion de noi descărcări ale aplicației, ajungând la un total de 3 milioane”, a declarat Victor Răcariu, director general în cadrul Glovo pentru regiunea Europei Centrale și de Est.

Mai multe detalii despre evoluția de anul acesta a businessului Glovo în România și planurile pentru 2021 regăsiți în interviul de mai jos:

Cum a fost până acum anul acesta pentru Glovo în România? Ce impact a avut declanșarea pandemiei asupra businessului local Glovo?

Victor Răcariu, Glovo: Pentru Glovo, a doua jumătate a anului a fost caracterizată de schimbări la nivelul comportamentului de consum, dar și de creștere a volumului de comenzi, după o perioadă de scădere la începutul de pandemiei. Fără dubiu, un an atipic, dar am mizat pe extindere în România și ne așteptăm ca în 2021 să păstrăm același trend ascendent, atât în ceea ce privește valoarea tranzacționată în aplicație, cât și la nivelul numărului de orașe în care serviciul de livrare rapidă este disponibil.

Cum v-ați schimbat strategia de business pe plan local și cum v-ați adaptat businessului noilor condiții de piață?

Victor Răcariu, Glovo: Pandemia nu ne-a schimbat planurile, ci mai degrabă le-a accelerat. Creșterea este un pilon foarte important din strategia Glovo, iar după începutul pandemiei, a trebuit să facem totul mult mai rapid – în primul rând am mărit echipa, am optimizat mult mai repede anumite procese și, nu în cele din urmă, ne-am extins mult mai rapid. Pentru anul acesta mai avem în plan să adăugăm alte 10 orașe pe harta Glovo, iar pentru anul viitor încă 22.

Ce vânzări a generat per total platforma Glovo în România în primele 9 luni ale acestui an?

Victor Răcariu, Glovo: Ne așteptăm ca până la finalul acestui an să ajungem la o valoare tranzacționată de 150 mil. euro, în condițiile în care am încheiat anul 2019 cu cca. 30 mil. euro.

Care au fost categoriile care au avut cea mai mare pondere în vânzări și la cât s-a situat aceasta?

Victor Răcariu, Glovo: În mod clar, categoria cu cea mai mare pondere este categoria „restaurante”, procentul fiind de 80%. Este urmată de categoria „supermarket” cu un procent de 10% și alte categorii tot cu un procent de 10%.

Cum a evoluat valoarea medie a unei comenzi pe Glovo în primele 9 luni ale acestui an? La cât s-a situat mai exact?

Victor Răcariu, Glovo: Referitor la comenzile făcute prin intermediul aplicației Glovo, acestea au avut o valoare medie de 65 de lei în București și 56 de lei în restul țării. Cea mai mare comandă înregistrată pe Glovo în 2020 a fost în valoare de 3.800 lei, iar cele mai populare intervale orare au fost 11:00-13:00 și 18:00-20:00. Până la finalul anului, estimăm că vom avea peste 10 milioane de comenzi livrate.

Câte restaurante partenere aveți în prezent listate în cadrul Glovo România? Cum a evoluat numărul acestora de la începutul anului și până în prezent?

Victor Răcariu, Glovo: În acest moment, avem înscriși în aplicație peste 2.500 de parteneri, și cu siguranță numărul acestora va mai crește atât până la finele anului cât și pe parcursul anului viitor. Ne propunem să investim constant în tot ceea ce reprezintă Glovo, astfel încât să putem fi cât mai aproape de nevoile consumatorilor și să putem oferi oricând un serviciu de calitate.

 Câte dintre restaurantele partenere sunt din București?

Victor Răcariu, Glovo: În București avem 1.500 de restaurante înscrise în Glovo.

Care este al doilea cel mai mare oraș după București pentru businessul Glovo?

Victor Răcariu, Glovo: Cluj este cel de-al doilea cel mai mare oraș de pe harta Glovo.

În câte orașe din România sunteți prezenți acum? Aveți în plan să mai deschideți noi piețe până la finalul acestui an? Dacă da, câte și care ar fi acestea?

Victor Răcariu, Glovo: În acest moment Glovo este disponibil în 33 de orașe din țară, cel mai recent fiind Drobeta-Turnu Severin. Pentru anul viitor ne propunem să continuăm extinderea și să ajungem la 65 de orașe.

Ce țintă de venituri aveți pentru finalul acestui an? Cu ce cifră de afaceri estimați că veți încheia 2020 pe plan local?

Victor Răcariu, Glovo: Dat fiind modelul de business, mai relevantă decât cifra de afaceri locală este valoarea tranzacționată prin intermediul aplicației. Ne așteptăm ca până la finalul acestui an să ajungem la o valoare tranzacționată de 150 mil. euro, iar pentru anul viitor ne propunem să ajungem la o valoare tranzacționată de până la 230 mil. euro.

Ce planuri aveți pentru 2021 pe plan local? Noi categorii? Extindere în alte orașe?

Victor Răcariu, Glovo: Da, vom continua să creștem și estimăm că în 2021 va crește cu aproximativ 50% valoarea tranzacționată prin intermediul aplicației, ajungând la 230 de milioane de euro. În același timp, vom dubla harta Glovo în România, urmând ca numărul de orașe în care aplicația este disponibilă să crească până la 65. Mai mult decât atât, anul viitor ar putea marca 1 milion de noi descărcări ale aplicației, ajungând la un total de 3 milioane.

De asemenea, am lansat și  divizia de business Q-Commerce, care marchează o nouă etapă în livrarea la cerere și care oferă posibilitatea de a livra „orice” în numai treizeci de minute sau mai puțin, în orașele în care serviciul Glovo este disponibil. Q-Commerce sau „quick commerce” (comerț rapid) conectează utilizatorii nu numai cu restaurante și supermarketuri, ci cu orice tip de produs, din categorii precum muzică, jucării, cărți, flori și magazine de cosmetice.