În timp ce numeroși cineaști de la Hollywood s-au concentrat pe gravitatea crizei financiare (prin producții precum ”Insider Job” (2010, Charles Ferguson), ”Margin Call” (2011, J.C. Chandor), ”99 Homes” (2014, Ramin Bahrani), prin ”The Big Short”, nominalizat la premiile Oscar pentru cel mai bun film, regizorul Adam McKay transformă colapsul financiar într-o comedie ”neagră”, cu accente de documentar, trasând astfel cu măiestrie lecțiile crizei.

McKay a mizat pe faptul că oamenii nu au înțeles în totalitate ce s-a întâmplat cu economia în 2007 și a adaptat cartea omonimă a lui Michael Lewis, inspirată din întâmplări reale, în jurul a patru personaje cheie. Cei patru outsideri din afara lumii finanțelor au observat ceea ce marile bănci, guvernul și media au refuzat să vadă, respectiv iminența colapsului economiei globale din cauza bulei imobiliare și au ales să parieze împotriva băncilor. Michael Burry (Christian Bale) este un manager de fond de investiții timid și dificil, care observă că piața creditelor ipotecare este pe cale să explodeze și își convinge șeful să investească întregul capital al firmei în instrumente financiare derivate ce oferă expunere pe prăbușirea acesteia. Jared Vennett (Ryan Gosling) prinde din zbor ideea și convinge o echipă de analiști să investească în această oportunitate. Echipa este condusă de Mark Baum (Steve Carell), un personaj nervos, ghidat de nevoia de a pedepsi instituțiile financiare ale lumii. Între timp, Ben Rickert (Brad Pitt), un broker pensionat, dezgustat de lumea finanțelor, ajută doi nou veniți să intre în aventura tranzacțiilor speculative împotriva pieței imobiliare, prin intermediul unor produse financiare complexe.

Ce sunt acestea? În 1990, pentru a-și limita riscurile de împrumut, bancherii de la J.P. Morgan au conceput asigurarea contra încetării plății (Credit Default Swaps, CDS, n.r.). Acesta este, în esență, un contract de asigurare prin care o instituție financiară (cumpărătorul protecției) achită o primă către o altă entitate (vânzătorul protecției), care se angajează să plătească o sumă prestabilită în cazul în care unul din debitorii cumpărătorului nu își îndeplinește obligațiile, respectiv nu achită datoria acumulată, după cum explică analiștii Admiral Markets. Acest tip de asigurări împotriva riscului de faliment, practic niște contracte private între două entități, sunt tranzacționate prin intermediul dealerilor. Dacă entitatea care oferă asigurarea protecției, odată ce și-a colectat plata în avans și primele nu are suficiente fonduri pentru a-l plăti pe cumpărătorul asigurat în cazul unui faliment care ar putea afecta obligațiunile de referință sau împrumuturile, ori în cazul în care asiguratul falimentează, cumpărătorul nu este acoperit. Plățile primelor dispar, la fel și asigurarea împotriva falimentului. Ce s-a întâmplat atât pe bursele de acțiuni, cât și pe cea a obligațiunilor, a fost un rezultat direct al vânzărilor speculative de CDS-uri.

Când toată lumea era încrezătoare în investițiile imobiliare, eroii filmului au ales să parieze împotriva acestora.

Inițial, aceste tranzacții le-au provocat  minusuri în conturile de brokeraj pe măsură ce piața ipotecară continua ascensiunea. Însă, în loc să le închidă și să accepte pierderi de zeci de milioane de dolari, aceștia au piramidat pariurile pe căderea pieței. La jumătatea lui 2007, piața a început să se prăbușească și, datorită raportului risc/recompensă extrem de favorabil, au obținut profituri spectaculoase, de miliarde de dolari.

Specialiștii în finanțe cred că situația din 2007 se va repeta. Câțiva experți, printre care și Michael Burry, eroul din lumea reală a filmului The Big Short,  avertizează că un nou colaps al piețelor financiare este iminent. ”Cea mai mare speranță pe care am avut-o a fost să intrăm într-o nouă era a responsabilității personale. În loc să ajungem aici, ne-am rezumat la a-i învinui pe alții, iar acest lucru poate deveni tragic pe termen lung. În plus, criza, a făcut în mod incredibil ca băncile mari să fie și mai mari” a declarat el într-un interviu acordat The New York Magazine după lansarea filmului.  ”Suntem înapoi de unde am plecat: încercăm să stimulăm creșterea prin bani obținuți ușor”, a subliniat Burry.

Datoria este principalul lucru care îl face temător în ce privește viitorul. ”Ideea creșterii economice prin datorie este o dependență pentru politicieni, dar cetățenii ajung să plătească prețul.” Astfel, Burry crede ca un nou colaps al pietelelor financiare este iminent, iar fondatorul Elliott Management Corp., Paul Elliott Singer, crede ca aceasta oportunitate poate fi un si mai mare Big Short: “The Bigger Short“, potrivit Admiral Markets. ”În ultimii 7-8 ani,  deoarece băncile au manipulat ratele dobânzilor și le au menținut artificial la un nivel minim, prețurile bondurilor au ajuns…pe Marte. De fapt, atât de mult au crescut, încât trilioane de dolari investiți în bonduri au dobândă negativă. Asta înseamnă că investitorii împrumută bani guvernelor și mai și plătesc pentru acest privilegiu”, explică specialiștii companiei de brokeraj Admiral Markets. 

Conform BlackRock Investment Institute, sunt peste 5 trilioane de dolari în bonduri cu dobândă negative, iar 60% dintre acestea, în valoare de aproximativ 3.2 milioane euro, sunt europene. Băncile și speculatorii au cumpărat bonduri acceptând dobânda negativă doar pe baza așteptărilor că Banca Centrală Europeană le va cumpăra apoi la prețuri umflate. Pe hârtie lucrurile arată bine, iar profitul este garantat. Banca Centrală Europeană a anunțat că va cumpăra obligațiuni în valoare de 60 miliarde în fiecare lună, adică nu mai puțin de 1,5 trilioane de euro până la finalul programului. Mai rămân însă alte 1,7 trilioane în bonduri ce oferă randamente negative, în mâinile speculatorilor și investitorilor ce au momentan un profit pe hărtie. Pe hârtie pentru că aceștia încă dețin activul, nu l-au vândut pentru a marca profitul. Când obligațiunile vor reveni la valoarea reală (dobânzi pozitive), investitorii vor suferi pierderi masive (când  dobânda/randamentul crește, valoarea bondurilor scade și invers).

Experții Admiral Markets spun că de data aceasta speculatorii nu mai au nevoie de instrumente financiare complexe pentru a obține expunere pe profiturile generate de următorul mare Big Short – un colaps în piața obligațiunilor guvernamentale europene: ”veți dori să fiți short pe Bonduri Germane, Indici Bursieri Europeni și Valute Europene, în special Euro.”