Nu este niciun secret că România posedă un potențial viticol excelent, care o plasează în topul producătorilor de vin din Europa și din lume. Una dintre caracteristicile industriei vinului din România este faptul că produce mai mult pentru piața internă, vinurile românești fiind, din diverse motive, practic necunoscute consumatorilor din afara țării.
O altă caracteristică a industriei vinului din România este apariția, în ultimii 20 de ani, a unor noi producători care au adus know-how din țări cu tradiție în producția de vin de calitate. Acest know-how a fost aplicat cu succes pe condițiile excelente de sol și climat existente în țara noastră. Astfel, industria vinului din România a evoluat de la o industrie care, în perioada comunistă, punea accent pe cantitate, la una orientată din ce în ce mai mult spre calitate. În prezent, vinurile românești pot concura fără probleme cu vinuri similare din regiuni viticole mult mai cunoscute din străinătate, lucru demonstrat de numeroasele premii internaționale obținute la concursurile de profil.
Un alt aspect distinctiv al industriei vinului românesc este producția de vinuri din soiuri autohtone, care nu sunt cultivate în afara țării (cu excepția Republicii Moldova, care are o tradiție viticolă similară cu a României). Cele trei soiuri de Fetești – Feteasca Regală, Feteasca Neagră și Feteasca Albă – sunt cele mai cunoscute. Pe lângă acestea, pe piață se găsesc și alte zeci de soiuri autohtone, cum ar fi Crâmpoșia, Grasa de Cotnari, Tămâioasa Românească, Șarba, Zghihara de Huși, Busuioaca de Bohotin, Gălbena de Odobești, Mustoasa de Măderat, Băbeasca Neagră, Negru de Drăgășani sau Novacul – pentru a menționa doar câteva dintre cele mai populare.
Avem, deci, două ingrediente de bază pentru a dezvolta turismul vitivinicol sau oenoturismul în România (sună mai simplu în engleză: wine tourism). Pe lângă aceste două elemente – vinuri de calitate și soiuri autohtone – dezvoltarea oenoturismului în România are nevoie de deschiderea producătorilor de vin către primirea vizitatorilor pentru degustări.
Dacă acum 10 ani posibilitățile de degustare a vinului la crame erau limitate la câțiva producători, în prezent aproape fiecare producător de vin are pregătită o sală de degustare și personal calificat care să prezinte vinurile. În unele cazuri, cramele oferă și posibilitatea de a servi masa sau chiar spații de cazare pentru turiștii care doresc să petreacă noaptea în vie. De departe, cea mai dezvoltată zonă de oenoturism este Dealu Mare, datorită concentrației mari de producători și proximității față de București, de unde vin cei mai mulți turiști. Posibilități similare de cazare și degustare se găsesc și în zonele Drăgășani, Târnave, Lechința sau Panciu.
Deși nu există o statistică oficială, se poate observa că majoritatea turiștilor care explorează turismul oenologic în România sunt români. Totuși, anumite agenții de turism au dezvoltat pachete de oenoturism dedicate turiștilor străini, special concepute pentru a le oferi oportunitatea de a descoperi și explora vinurile românești
„România nu este încă o destinație de top pentru turiștii străini amatori de vinuri. În general, țara noastră nu ocupă un loc fruntaș pe lista unui turist străin atunci când își planifică următoarea vacanță în Europa. Totuși, România devine din ce în ce mai atractivă pentru cei care își extind călătoriile spre zone mai puțin cunoscute și, astfel, descoperă potențialul turistic al țării noastre.
Pentru acești turiști, am dezvoltat un pachet care combină vizitele la crame, degustările de vin, cazările în podgorii sau castele din Transilvania și vizitele la destinațiile turistice clasice, cum ar fi Castelul Bran, Sibiul, Brașovul sau Sighișoara. Programul include, de asemenea, experiențe gastronomice complementare degustărilor de vin, pentru ca oaspeții noștri să se bucure de o experiență culturală completă în timpul vizitei lor în România.
Feedback-ul primit a fost extrem de pozitiv, turiștii noștri fiind plăcut surprinși de calitatea ridicată a vinurilor românești și de nivelul avansat al cunoștințelor utilizate în producerea acestora, alături de cadrul natural și cultural deosebit pe care îl oferă țara noastră”, a declarat reprezentantul agenției.