În atenția Camerei Deputaților
Statul fiscalizează ineficient industria pariurilor sportive
Renumiți experți în fiscalitate sustin inițiativa Romanian Bookmakers de a semnala faptul că, prin formulari anacronice, Codul Fiscal legifereaza neincasarea unor importante sume cu care industria pariurilor ar putea contribui la bugetul consolidat al statului
Romanian Bookmakers, organizația patronală a industriei de pariuri sportive, dorește să atragă atenția asupra faptului că o serie de prevederi din Codul Fiscal afectează nejustificat activitatea operatorilor din domeniu și, implicit, încasările bugetare generate de aceștia.
Codul Fiscal, chiar și în versiunea proiectului aflat în aceste zile în dezbatere la Camer Deputaților, nu oferă, în opinia Romanian Bookmakers, cadrul legislativ corespunzător, atât din perspectiva autorității de stat, cât și a operatorilor din industria pe care o reprezentăm.
Ne referim, în primul rând, la prevederile articolului 18 din Titlul II din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, “Impozitul pe profit”, Capitolul I, “Dispoziții generale”: “Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate”.
Articolul 18 și impozitul de 5% calculat asupra veniturilor au fost adoptate în 2003, în concordanță cu conjunctura economică existentă în România acum 12 ani, și au fost formulate în sensul reunirii sub aceeași umbrelă a câtorva tipuri de activități cu risc ridicat de evaziune fiscală și al impozitării cu 5% a veniturilor înregistrate de acestea în scopul protejării încasărilor de venituri fiscale ale statului. Argumentele legiuitorului, solide la vremea aceea, au fost reprezentate de insuficiența pârghiilor de control aflate la îndemâna autorităților fiscale și de volatilitatea ridicată a bazei de impozitare în activitățile specificate.
Ulterior, capacitatea autorităților fiscale de a colecta venituri din activitățile de jocuri de noroc s-a imbunătățit în mod constant, în special în zona reprezentată de activitatea organizatorilor de pariuri. In acest sens, în 2009 a fost introdusă obligativitatea legală a instalării la Ministerul Finanțelor Publice a unui terminal electronic de monitorizare în timp real a absolut tuturor tranzacțiilor operate în agențiile de pariuri ale companiilor licentiate în România. Apoi, în 2013, a fost înființat Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN). Imediat după apariția organismului de coordonare și control al statului asupra industriei jocurilor de noroc din România, terminalul electronic central a fost transferat la sediul ONJN, iar controlul a devenit și mai intens si eficient, în condițiile în care ONJN are in componență o direcție de monitorizare a activității organizatorilor de jocuri de noroc, entitate special antrenată și pregătită profesional pentru a monitoriza acest tip de activități. Astfel, pericolul evaziunii fiscale a fost înlăturat practic in proportie de 100%, însă prevederea privind plafonul de impozitare cu 5% a veniturilor s-a perpetuat nejustificat și cu efecte vădit negative, atât pentru organizatorii de activități de jocuri de noroc, cât și pentru autoritățile fiscale.
Daca se au în vedere reglementările privind taxarea jocurilor de noroc, precum și specificul pieței de profil din România, devine evident faptul că un organizator autorizat nu poate în niciun caz să obțină rezultate financiare care să permită ca impozitul de 16% asupra profitului sa fie mai mare în mărime absolută decât 5% din veniturile înregistrate!
Menținerea acestei prevederi legale are drept consecință accentuarea dificultăților înregistrate de operatorii economici din domeniul pariurilor sportive, care activeaza în deplină transparență și corectitudine fiscală, prin menținerea unei sarcini fiscale nejustificat de ridicate indiferent de rezultatul financiar (negativ sau pozitiv) înregistrat de aceștia. În acest fel, în loc să producă o creștere economică prin încurajarea investițiilor în industria specifică și, în consecință, să aducă venituri suplimentare la bugetul statului, impozitul de 5% asupra veniturilor a devenit o adevarată frână în dezvoltare și un obstacol de netrecut în calea creșterii volumului încasărilor de impozite și taxe la bugetul consolidat al statului. Menit să protejeze la un moment dat încasările bugetare, articolul 18 din Codul Fiscal devine tot mai mult un inhibitor care diminuează, de fapt, în prezent, atat nivelul activitatii economice cât și volumul veniturilor fiscale ale statului!
O intervenție oportună din partea legislativului acum cand Noul Cod Fiscal se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor, ar fi aceea de a exclude pariurile sportive din lista activităților obligate de articolul 18 la aplicărea plafonului minim de impozitare.
Efectul imediat l-ar reprezenta sporirea investițiilor efectuate de operatorii din industrie și, implicit, a contribuțiilor lor la bugetul consolidat al statului prin:
· Creșterea volumului TVA nedeductibil aferent achizițiilor făcute de operatorii care activează în industria jocurilor de noroc;
· Stimularea livrărilor furnizorilor de bunuri și servicii către operatorii de pariuri sportive (utilități, servicii de pază, închirieri de spații comerciale, livrări de mijloace fixe și echipamente etc.);
· Creșterea valorii sumelor platite ca impozit pe venit, contribuții sociale și de sănătate prin creșterea nivelului salariului mediu în industrie și a numărului de angajați.
Mergând mai departe, OG 77/2009, respectiv legislația de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, a fost adusă în contemporaneitate prin promulgarea recentă a OG 92/2014 de modificare a OG 77.
Prin OG 92, veniturile unui operator de jocuri de noroc sunt reglementate astfel: “Pentru calculul taxei aferente autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc, venitul din jocurile de noroc al unui operator licentiat se calculează ca diferenta dintre sumele incasate de la jucători cu titlul de taxă de participare la joc și premiile acordate (inclusiv <jack-pot>-ul) pentru fiecare tip de joc” (OG 92/2014, art. 1, alin. 1).
În timp ce OG 77/2009 a fost corelată cu legislatia specifică în vigoare în alte state membre ale Uniunii Europene, Codul Fiscal nu conține o definiție precisă a venitului din activități de jocuri de noroc, fapt care generează diverse interpretări atât în rândul organizatorilor, dar mai ales la nivelul autorităților statului. De aici si până la interpretarea abuzivă, fără suport real, nu mai este decât un pas. Fără o definiție clară, corelată cu prevederile OG 77 și cu cele ale legislatiei specifice în vigoare în prezent în Uniunea Europeană, a veniturilor obținute din jocuri de noroc, atât organizatorii de pariuri cât și autoritățile fiscale vor rămâne în ceața incertitudinii cu impact direct, negativ, asupra deciziilor de investiții, dar și asupra veniturilor fiscale ale statului.
Mai mult, în practica europeană privind legislația care vizează jocurile de noroc, “GGR – Gross Gaming Revenue”, indicator calculat ca diferența dintre încasările brute colectate de la participanții la activitatea de jocuri de noroc și premiile plătite către jucători, este formula folosită cu precădere pentru a defini venitul organizatorului de jocuri de noroc. Această realitate este în mod facil verificabilă și obligatoriu de considerat de către legislativ, în ideea că România s-a angajat fără rezerve în corelarea legislației interne cu legislația și practica juridică din Uniunea Europeană.
Considerând, prin urmare, specificitatea activității organizatorului de jocuri de noroc, este evident că definiția din OG 92 este cea care reflectă în mod real venitul unui operator de jocuri de noroc. Astfel, demersul logic în opinia noastră este acela ca venitul unui operator de jocuri de noroc să fie definit întocmai și în Codul Fiscal.
Supunem dezbaterii publice aceste aspecte cu atât mai mult cu cât reprezentanții industriei au fost și sunt în deplin acord cu reprezentanții ONJN cu privire la ceea ce este enunțat mai sus. Prin urmare, este demonstrat că nevoia unei legislații fiscale clare și echilibrate, pe deplin corelată cu legislația specifică din Romania și din Uniunea Europeană se manifestă deopotrivă la nivelul membrilor noștri, cât și al instituțiilor de control și supraveghere a activității de organizare de jocuri de noroc..
Cum un nou proiect de Cod Fiscal se află în aceste zile pe masa de lucru a Camerei Deputaților, este cel mai oportun moment pentru Romania de a face un însemnat pas înainte prin acordarea prevederilor acestuia cu legislația jocurilor de noroc și cu contextul economic național și european. Cu atât mai mult cu cât și specialiști în fiscalitate de talia lui Dan Schwartz oferă argumente greu de combătut cu privire la îmbunătățirea prezentei stări de fapt.
Salutăm, totodată, faptul că proiectul de lege 269/2015, de aprobare a OUG 92, a fost adoptat ca lege de către Camera Deputaților. Acest text de lege reprezintă un coerent demers legislative, iar așteptările normale sunt ca prevederile sale să fie preluate întocmai și în Codul Fiscal, spre a obține un set de legi corelate intre ele, moderne, clare și eficiente.
“În ultima vreme s-a observat o tendință de creștere a activităților reglementate drept jocuri de noroc, în special în ceea ce privește jocurile de noroc practicate online. Majoritatea statelor europene, Comisia Europeană și Curtea Europeană de Justiție au încercat să vină în întâmpinarea noilor tendințe acordând acestor activități o importanță deosebită. România nu a rămas nici ea mai prejos, legislația specifică reprezentată de OG 77/2009 fiind modificată recent prin OUG 92/2014. Prin aceste modificări s-a încercat, printre altele, aducerea în România a activității de gambling online, în sensul obligării organizatorilor licentiați în alte state din UE de a se înregistra și de a plăti taxe de înregistrare in Romania. În acest fel, legislația specifică românească a facut un mare pas înainte, în sensul supravegherii controlului și al taxării activităților de jocuri de noroc. Din punct de vedere fiscal, s-au facut de asemenea progrese în sensul micșorării obligațiilor birocratice ale tuturor celor implicați în activitatea de jocuri de noroc, în acest fel crescând nivelul de conformare voluntară a acestora și, implicit, volumul veniturilor din impozite colectate la bugetul statului. Din păcate, adaptarea Codului Fiscal la noile condiții de piață nu a fost totală. În acest sens, articolul 18 din Titlul II al Codului Fiscal reprezintă încă o rămânere în trecut. Impozitul minim de 5% din venituri, reglementat de acest articol, este desuet și reprezintă o supraimpozitare nejustificată a veniturilor organizatorilor de jocuri de noroc și în special a celor care activează în industria pariurilor sportive. Noile condiții și organisme de reglementare, supraveghere și control a activității de jocuri de noroc au adus evaziunea fiscală în această industrie la cote scăzute, de neimaginat în urmă cu câțiva ani. Din acest motiv, mentinerea impozitului minim ca masura antiabuz nu mai are justificare economică, iar renunțarea la aceasta anomalie fiscală care a generat în trecut pierderi semnificative atât operatorilor economici, cât și bugetului statului apare ca absolut necesară. În plus, definirea prin norme a veniturilor operatorilor de jocuri de noroc ca fiind cele înregistrate conform normelor contabile este în contradictie atât cu prevederile OG 77/2009, cât și cu legislația specifică în vigoare în majoritatea statelor Uniunii Europene, unde aceste venituri sunt definite ca diferența dintre sumele încasate de la jucători și premiile plătite acestora. Definirea contabilă a veniturilor a generat în trecut confuzie în rândul operatorilor economici și, nu de putine ori, abuz din partea autorităților fiscale. Modificarea definitiei veniturilor și preluarea ei în Codul Fiscal, cu ocazia adoptării acestuia de către Camera Deputaților, ar ajuta atât la normalizarea legislației fiscal, cât și la eliminarea confuziilor și abuzurilor, în acest fel facilitându-se premise serioase pentru investiții în industrie, pentru creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor, precum și pentru creșterea veniturilor fiscale ale statului.”
Dan Schwartz,
consultant fiscal
Romanian Bookmakers…
· este organizația patronală reprezentativă pentru piața pariurilor sportive din România
· reprezintă, prin membrii săi 70% din piața pariurilor sportive
· reprezintă o industrie cu o contribuție bugetară de aproximativ 100 milioane EUR anual și peste 11.000 de angajați
Pe portalul www.romanianbookmakers.ro puteți găsi și alte detalii despre activitatea Romanian Bookmakers.
