Margaret Mazzantini, o scriitoare care merită Premiul Nobel fie și pentru o singură carte – „Venit pe lume”, considerată un fel de „Război și pace la Sarajevo” (despre care am scris aici, în ZD), era cunoscută în Italia datorită unui bestseller, al cărui tiraj a depășit milionul de exemplare și nu dă semne de stagnare – „Nu te mișca”. A trecut ceva vreme de la apariția romanului în limba română în colecția „Biblioteca Polirom” și acum este reeditat în altă colecție „Top 10+” ce reunește titlurile de succes ale Editurii Polirom, inclusiv din literatura română.
„Nu te mișca” are forma unei lungi spovedanii pe care tatăl, Timoteo, chirurg renumit, o face într-un moment de răscruce al vieții, fiicei lui Angela, care se află suspendată între viață și moarte, în urma unui grav accident, și el asistă la momentele pregătitoare ale operației pe creier care ar putea-o salva. Tatăl retrăiește altă întâmplare a vieții lui, când el însuși a operat o ființă apropiată, într-o încercare disperată de a o salvă, dar a eșuat și a simțit și văzut cum toată priceperea și strădania lui se dovedesc inutile.
Spovedania rememorează ceea ce s-a petrecut în urmă cu 15 ani. Timoteo cunoscuse, în împrejurări banale, o tânără care se numea Italia, săracă, trăind într-o locuință mizeră, de care se îndrăgostește. Totul îi separă – el are o profesie, o carieră de succes, o soție foarte frumoasă, Elsa, care aparține unei clase și lumi superioare, ea – o femeie urâțită de grijile și greutățile vieții. Povestea lor de dragoste pare greu de înțeles, începe cu un viol și apoi continuă cu întâlniri clandestine, până ce se transformă în pasiune.
Timoteo se trezește prins într-un păienjeniș ce-l învăluie tot mai strâns, pentru că trăiește din plin o iubire pe care nici el, nici Italia nu o pot înțelege și explica, simultan cu o viață de familie ce i se pare tot mai străină. Sentimente și responsabilități, fațada arătată lumii și natura autentică a ființei, amanta și soția – fiecare în felul ei demnă de compătimit, iată elementele vieții lui care îl țin într-o continuă tensiune, dublată cumva de presimțirea că se îndreaptă spre un paroxism care va clarifica lucrurile.
Duplicitatea îl macină pe Timoteo în prezent, mai adânc și mai dureros decât în trecut, ca și sentimentul cumplit de vinovăție. Nu se poate nici desprinde rapid din căsnicie, nu se poate dărui iubirii care i-a răvășit existența ternă și banală. Cititorul are de ales, încercând să-l înțeleagă: o iubește pe Elsa și ține la poziția lui socială și nu o iubește îndeajuns pe Italia, îi este rușine cu ea sau dimpotrivă se teme de iubirea ce l-a acaparat. Oricum ar fi, Timoteo este pedepsit cumplit.
Întrebările și emoția însoțesc lectura cărții, urmărind disperarea Italiei care înțelege mult prea bine și clar diferența socială și situația în care se află Timoteo, urmărind ezitările și frământarea lui Timoteo, pus în fața unei alegeri care ar aduce suferință uneia dintre cele două femei. Și retrăindu-le, știe că viața fiicei sale Angela pentru care se luptă acum este, cumva, prețul ce trebuie plătit. Cititorul simte și turnura morală, poate chiar religioasă, îl duce gândul la păcatele părinților aruncate asupra copiilor. Nașterea Angelei înseamnă două vieți sacrificate.
Romanul are impact puternic, pentru că prozatoarea nu se sperie să abordeze temele mari, ca iubirea devastatoare, nici situațiile tragice, nici sublimul unor sentimente. Ele aparțin tragediei, ce a părăsit de un secol-două tronul de regină a literaturii, astăzi sunt vehiculate superficial în literatura de consum. Margaret Mazzantini a reușit să transfere tragicul într-un roman contemporan și să emoționeze cititorii.
Încununat de premii prestigioase – Strega și Grinzane Cavour, și ecranizat de regizorul Sergio Castellitto (soțul scriitoarei), cu Penelope Cruz și Sergio Castellitto în rolurile principale, „Nu te mișca” se dovedește un fenomen al prozei italiene de astăzi, cucerind deopotrivă cititori dornici de autenticitate și critici pretențioși.
Margaret Mazzantini, Nu te mișca, traducere din limba italiană de Gabriela Lungu, Editura Polirom, 2013, 288 pag.