Capacitatea proiectelor eoliene funcționale în România s-ar putea dubla până la sfârșitul anului 2014, în contextul în care acum sunt 1.390 MW montați în parcuri de “mori de vânt” în urma unor investiții de circa două miliarde de euro. Deși acest lucru reprezintă un salt semnificativ față de cei numai 14 MW care erau funcționali în 2009, specialiștii din piață spun că prezentul aparține în realitate proiectelor solare, zonă din care se așteaptă o dezvoltare accelerată pe termen scurt.
“Între 2.800 și 3.200 MW ar putea fi instalați până la sfârșitul lui 2014, dacă nu vor avea loc alte răsturnări spectaculoase de situație, fie datorită crizei datoriei suverane din zona euro, fie datorită modificării cadrului legislativ din România”, sunt concluziile unui studiu pe tema energiei verzi realizat de casa de avocatură Schoenherr și Asociații în colaborare cu firma de consultanță, contabilitate și audit TPA Horwath România.
Potrivit aceluiași studiu, prima turbină eoliană a fost montată în România în anul 2004.
“A fost o turbină de mâna a doua și a produs sub un megawatt. În 2007 și 2008 sute de anemometre (instrument cu care de regulă se măsoară viteza vântului – n.red.) au fost instalate în România pentru a colecta date privind modelele de vânt”, se mai arată în studiul realizat de cele două societăți. La finalul lui 2009, în România funcționau abia 14 MW, pentru ca în prezent, potrivit celor mai recente date furnizate de Transelectrica, să se ajungă la o capacitate de 1.390 MW funcționali, echivalentul a două reactoare nucleare de la Cernavodă.
Principalul factor care a contribuit la această dezvoltare rapidă a fost schema de sprijin pusă la dispoziție de statul român, bazată pe certificate verzi și pe cote obligatorii de energie regenerabilă pe care furnizorii de electricitate trebuie să le îndeplinească anual.
“În următorii ani, factorii pozitivi care vor influența capacitățile nou-instalate sunt atractivitatea mecanismului de suport, cursa contra cronometru de a avea proiectele regenerabile conectate până la sfârșitul anului 2013 (solar) sau 2014 (restul tehnologiilor) pentru a beneficia de actualul nivel al schemei de susținere, conectarea cât mai rapidă pentru proiectele eoliene cu scopul de a beneficia pentru o perioadă mai lungă de cele două certificate verzi, care sunt acordate până la sfârșitul lui 2017”, mai spun reprezentanții Schoenherr și Horwath. Practic, doar proiectele solare finalizate până în 2013 și numai proiectele eoliene, pe biomasă sau hidro finalizate până în 2014 vor beneficia de actuala schemă de sprijin, după aceste termene existând posibilitatea reducerii ajutoarelor puse la dispoziție de statul român. Mai mult, doar proiectele finalizate până în 2016 se pot înscrie în schema de sprijin, chiar și modificată, instalațiile puse în funcțiune după acest termen urmând a nu mai beneficia de certificate verzi pentru producția de energie electrică.
Adevărata vedetă verde
Deși sectorul eolian este cotat cu șanse de creștere substanțiale pe termen scurt, adevărata vedetă sunt însă proiectele solare.
“S-a mutat atenția de la eolian la solar”, spune Monica Cojocaru, avocat în cadrul Schoenherr și Asociații.
La rândul lor, reprezentanții Horwath susțin același lucru.
“Energia solară va fi domeniul în care se vor face cele mai multe investiții. Este o evoluție impresionantă”, a precizat Cristina Petrescu, partener în cadrul Horwath România. Acest entuziasm în ceea ce privește energia solară este justificat prin schema de sprijin acordată de statul român. Astfel, pentru fiecare megawatt-oră produs, un investitor este recompesant prin șase certificate verzi, a căror valoare este cuprinsă între 27 și 55 de euro, potrivit legii. Pentru energia eoliană, de exemplu, se acordă numai două certificate pe megawatt-oră.