Pantomima prin vizor

Episodul 10. Armistitiu
Am fost la o lansare din asta, mondena. Langa mine s-a asezat o tanara frumoasa, la care ziaristii se tot repezeau sa o intrebe cate ceva si pe care fotografii n-o scapau din blitz-uri. Ma orbisera cu blitz-urile lor. Fiind langa mine, fiind aproape lipita de mine, eram nevoita sa-mi compun si sa-mi recompun fizionomia la fiecare treizeci de secunde. Ma tot intrebam daca reusesc sa o fotografieze doar pe ea sau ma prind si pe mine. Dupa multe fotografii, o ziarista a venit la domnisoara… S-a asezat alaturi de ea pe canapeaua pe care eram si eu, n-am auzit ce vorbeau, in club era o muzica infernala, ne mai si anuntau ca nu stiu ce parada de moda urmeaza sa inceapa. Am vazut ca inregistra spusele domnisoarei pe un reportofon. Am auzit-o pe domnisoara spunand ceva de ziua de nastere a nu stiu cui, apoi n-am mai auzit nimic. Am mai avut timp sa ma uit putin prin jur: multe dintre persoanele pe care le vedem foarte des la televizor se perindau pe acolo; in plus, un barbat, imbracat foarte elegant, se plimba pe ring ca prin desertul lui Godot. Toti se-ngramadeau sa-l salute, iar el nu raspundea la nici un salut. N-am avut cum sa nu remarc ca omul se purta destul de ciudat; se purta ca si cum nu l-ar fi salutat nimeni. In plus, se plimba incontinuu printre mese si printre cei care il salutau. Desigur, ma intrebam daca nu-i observa sau nu voia sa le raspunda. Pe partea din spate a sacoului, impecabil croit, avea desenate niste hieroglife mari, rosii. Nu m-am prins daca asta facea parte din trenduri si tendinte sau omul avea pe spate un mesaj important pentru noi, cei care il priveam, si pentru amaratii care inca il salutau si la al saselea tur. Sunt sigura ca, daca as fi inteles chineza, lucrurile mi-ar fi fost altfel lamurite. Intre timp, pe mese, au urcat, agile si nervoase, stripteuze cu bikini aurii si masti venetiene pe fata. A urcat una si pe masa noastra, adica pe masa din fata canapelei pe care stateam eu, domnisoara de care presa era interesata si domnisoara ziarista care, fiind in exercitiul functiunii, cu siguranta era o domnisoara serioasa. Nu cred ca se cadea ca domnisoara aceea unsa cu ulei din crestet pana in talpi, cu fundul ca o bomba deja explodata, cu sanii dezgoliti, sa danseze doar in niste bikini minusculi aurii chiar in fata domnisoarei ziariste. In fond, eu si domnisoara de langa mine nu aveam nici o treaba, dar domnisoara ziarista isi nota ceva intr-un carnetel. Mi-e foarte clar ca avea treaba! M-a mai pus pe ganduri si altceva: domnisoara cocotata pe masa noastra dansa pentru noi, cele trei femei de la masa, ca pentru niste barbati. Dansa voluptuos si languros, se lasa pana jos, in interiorul unor miscari innebunitoare, ne privea, pe rand, in ochi, cu buzele intredeschise si cu niste ochi bantuiti de pasiune si voluptate, ce sa mai, ma intrebam daca isi da seama ca suntem doua femei si-o ziarista. Nu mai conta; mi-a placut ca, dupa doar cateva secunde, am fost convinsa ca dansa pentru noi, mai mult, ca ne alesese inca din culise si, in plus, se certase si cu organizatorii care insistasera in a-i atrage atentia ca suntem totusi niste femei, ca n-avem nici un barbat la masa si ca e o risipa totala sa-si consume asa talentele pe noi. Parea ca riscase sa fie si concediata numai sa danseze asa cum dansa in fata noastra. Normal c-o priveam! Mi se parea c-as fi jignit-o si pe ea, si pe organizatori daca n-as fi privit-o! Dupa un timp, nu-mi mai puteam lua ochii de la ea! Epiderma aia moale, lucioasa, fara cusur, care-o strangea din crestet pana-n talpi, statea intinsa pe carne si pe muschi, gata sa plesneasca la fiecare miscare. Rasuflam usurata cand vedeam ca se mai lasa inca o data pana jos, in miscari circulare, sinusoidale, si-n exteriorul carnii, si-n interiorul ei si totusi nu plesnea…
De vreo doua ori, mi s-a parut ca se va desface, incepand de pe coapse pana jos la glezna, ca un fermoar si dinauntru va iesi un copan de carne bine lucrata, sangerie. Evident, nu s-a intamplat asta, pielea ei a facut fata tuturor miscarilor din programa si domnisoara ziarista de la masa noastra s-a hotarat sa plece cu pixul intr-o mana si carnetul in alta. Tot asa, cu pixul intr-o mana si carnetul in alta, a sarutat-o pe domnisoara de langa mine, nu-i mare lucru, fetele mereu se pupa, numai ca-n lumina aia rosie, cu femeia aia aproape goala, dansand lasciv sub nasul nostru, cu mine alaturi, uitandu-ma incontinuu la femeia goala si la miscarile ei, nu stiu, dar parca domnisoara ziarista, cu pixul intr-o mana si carnetul in alta, cu ochelarii cu rama neagra pe nas, parea cea mai perversa.
Am simtit-o pe domnisoara de langa mine apropiindu-se de urechea mea si soptindu-mi:
– M-a intrebat de tine, dar i-am zis ca ai PR-ul tau si nu-i pot spune nimic!
N-am inteles absolut nici un cuvant dintre cele injghebate in fraza aceea, desi le-am luat de cateva ori la rand. Am ramas, privind-o fix pe stripteuza din fata mea, incercand sa-mi dau seama ce voise sa-mi spuna domnisoara de langa mine, pe care n-o cunosteam, nu stiu de ce-mi vorbea si habar n-aveam ce putea sa-nsemne ceea ce spusese. La o purecare ad litteram, puteam intelege ca cineva intrebase de mine, probabil domnisoara ziarista, pentru ca n-o mai vazusem vorbind cu altcineva, ca i-a raspuns ca am PR-ul meu, motiv pentru care nu-i puteam divulga nici o informatie. Problemele mele erau: unu, de ce-o fi intrebat-o domnisoara ziarista de mine? Sunt nimeni! Doi, nu aveam si nu avusesem vreodata vreun PR! Trei, cum ii venise ideea cu PR-ul? Ce-o determinase sa fie asa secretoasa si de ce-mi soptea? Pana sa ma dumiresc, domnisoara mi-a spus ca i-a facut cadou si ea iubitului ei o asemenea fata, de ziua lui. Nu pricepeam despre ce fata era vorba: o fata ca mine, o fata ca ziarista sau o fata ca fata de pe masa? M-am gandit ca mai degraba o fata ca fata de pe masa, pentru ca si eu, daca ar fi trebuit sa fac un cadou, tot la fata de pe masa m-as fi gandit!
– Problema e ca m-am trezit ca-mi place si mie, mi-a soptit, iarasi, domnisoara.
Taceam si ma gandeam.
– Prietenele m-au avertizat ca o sa-mi para rau ca am facut asta. Dar n-a fost asa, mi-a placut! Am inteles de ce le plac barbatilor femeile…
M-am intors la ea si am privit-o fix.
– Mai precis, ce anume ti-a placut?
S-a prapadit de ras. Radea bezmetic, ca un copil.
– Pai a venit la noi acasa si a dansat! A mutat singura fotoliul si scaunele din mijlocul incaperii. A venit imbracata in trening; cand am vazut-o, nu parea deloc sexy si m-am infuriat ca ma costase atatia bani. A intrat in casa, a dat mana cu noi, apoi, meticuloasa si serioasa, a inceput sa mute lucruri, sa le aranjeze frumos si cu responsabilitate in alta parte, a strans si scamele de pe jos, apoi ne-a intrebat, respectuos, daca poate folosi baia, pentru a se schimba… A mers la baie, a stat cateva minute, iar cand s-a intors, si eu, si iubitul meu am ramas masca. Era superba, avea sclipici pe tot corpul, avea un bikini si un sutien cu perle superbe, cizme pana la genunchi. Cand o vazuseram in trening, nu ne gandiseram ca ar putea arata asa. In trening, parea scunda si banala. Costumata asa, era absolut superba din crestet pana-n talpi. Ne-a spus ca, pentru ce-am platit, isi va da bikinii jos doar la sfarsitul dansului si va ramane cu spatele, daca vrem mai mult, platim in plus. Nu trebuia sa ne hotaram imediat, ne puteam hotari in timpul dansului, dar trebuia sa ii facem un semn. Nu era deloc vulgara; era foarte serioasa si politicoasa, aproape ne era rusine s-o privim. Ne-a intrebat daca poate folosi un scaun.
Apoi, domnisoara a tacut. Mult si continuu. Ma frustra teribil tacerea ei. In fond n-o rugasem eu sa-mi povesteasca patania cu stripteuza si nu eu intrasem in vorba cu ea. Tacea tamp si se uita la stripteuza de pe masa noastra. Eram iritata si ma enerva si stripteuza. Exagera deja! Isi micsorase intr-un fel anume ochii si ne privea cu un aer de superioritate. Companioana mea de masa saluta zambind tot felul de tampiti. Ba mi s-a parut ca-l saluta si pe ciudatul cu hieroglifele chinezesti desenate pe spate. Bineinteles ca acesta nu i-a raspuns. Ar fi fost culmea, doar nu raspundea la nimeni. Si bine facea; eram exemplul cel mai clar de ce pateste omul cand intra in vorba cu altii. M-am trezit facand un lucru pe cat de reprobabil, pe atat de idiot. M-am indreptat spre ea si i-am pus acea intrebare pe care ne-o pun toti tampitii care nu ne cunosc, dar vor sa intre in vorba cu noi:
– Nu te supara, ne cunoastem de undeva?
Ea m-a privit cateva clipe descumpanita, apoi si-a revenit si a parut fericita.
– Te admir foarte mult! Imi place ca n-ai nici o problema in a spune lucrurilor pe nume. Imi place tot ce spui… Ne-am mai intalnit si acum trei ani… Ti-am spus, imi place tot ce spui! De asta m-am si asezat la masa ta. Te admir foarte mult!
Batea campii, nu sunt o persoana pe care lumea o cunoaste. Dar nu conta, asa ca am intrebat-o:
– Cum s-a terminat povestea cu stripteuza?
– Aaaa, a zambit amintindu-si, a fost o experienta uluitoare! Ma asteptam sa fiu geloasa, dar n-am fost. Eram mai prinsa ca iubitul meu. Pentru ca avea un corp uluitor si-si facea treaba impecabil. Femeile se uita la alte femei dintr-un milion de motive: din invidie, din curiozitate, din neincredere, dar cel mai mult ne uitam la femeile frumoase, ai observat? Pentru ca vrem sa vedem ce au ele in plus fata de noi, care este lucrul de care se folosesc pentru a fi mai frumoase. Barbatii reduc totul la sex. Iubitul meu m-a intrebat trei luni dupa, daca n-am vrut sa ma culc cu ea. Normal ca n-am vrut! Cum naiba sa te culci cu o femeie!? Nu inteleg de ce naiba barbatii ne tot intreaba tampenia asta! Nici prin gand nu mi-a trecut sa ma culc cu ea, dar imi venea sa-i pun mana pe picioare, s-o apas, n-avea pic de celulita. Si-as fi privit-o dansand toata noaptea. Era frumoasa si dansa frumos! Pana la urma, s-a dezbracat complet. Am platit-o in plus! Dupa ce a dansat, a aranjat la loc scaunele si fotoliul, s-a imbracat si a plecat… A fost ca si cum ar fi venit omul de la cablu… Ti-am spus, te admir foarte mult, de-aia ti-am si spus toate astea.
Unde voi fi poimaine? Cred ca toti ne putem inrebarea asta! A aparut si-un film cu numele asta. Cu siguranta, eu voi vrea sa fiu aici, printre oameni!