Papa Ioan Paul al II-lea si-a facut aparitia publica, pret de cateva momente, de la fereastra Spitalului Gemelli, acolo unde este internat dupa operatia de traheoctomie, pe care a suferit-o joi noaptea.
Aparitia publica a Sfantului Parinte s-a petrecut ieri, cand, pentru prima data in 26 de ani de pontificat, Ioan Paul al II-lea a lipsit de la rugaciunile liturghiei de duminica. In ritualul catolic, la slujba de duminica, Papa binecuvanteaza multimea. Or, ieri a fost pentru prima data cand ritualul nu a fost tinut de Suveranul Pontif. Nici in 1981, cand a fost impuscat, nici in 1992, cand a fost operat de tumoare pe colon, Papa Ioan Paul al II-lea nu a lipsit de la aceasta ceremonie. Ieri, pret de doua minute, cu mana acoperindu-i gatul, Papa i-a salutat gestual pe cei 200 de enoriasi care au venit la spital.
In acelasi timp, la Bazilica Sfantul Petru, mii de oameni s-au adunat pentru obisnuita slujba de duminica. Ei au avut prilejul sa asculte un mesaj al Papei, citit de un cardinal de la Vatican, in care se vorbeste despre chinurile fizice si spirituale care trebuie indurate, mai ales in perioada Postului Mare (care se desfasoara acum la catolici).
Mai multi specialisti in domeniul medical spun ca este foarte putin probabil ca Papa sa-si recapete vocea prea curand. Si, daca s-ar reface curand in zona coardelor vocale, va avea vocea stinsa, sustin medici intervievati de mai multe publicatii occidentale. In aceste conditii, se pune problema daca Papa va mai putea tine mesele de la Vatican.
Spitalizarea Sfantului Parinte de doua ori in aceeasi luna, operatia, dar mai ales starea tot mai fragila a sanatatii sale, au dat nastere la discutii tot mai vocale despre retragerea sa sau despre succesorul sau.
In Biserica Catolica discutiile despre urmatorul Papa sunt interzise pana in momentul decesului celui aflat inca in pontificat. La origine se afla un edict care dateaza din secolul al VI-lea, cand un sef al Bisericii – Papa Felix al IV-lea – a iscat dispute aprinse incercand sa-si desemneze succesorul. De atunci, printr-o decizie scrisa, discutarea in public a subiectului a fost interzisa.
Dupa cum apar insa codurile care stabilesc oranduirea la Vatican, nici cardinalii nu sunt cei care ar dori
sa-si doreasca schimbarea imediata a unui Suveran Pontif. Asta pentru ca, o data cu alegerea unui nou sef al Bisericii Catolice, fiecare dintre cardinali trebuie reconfirmat “in functie” de catre noul Papa. Si ordinul, si atributiile le sunt reconfirmate.
Procesul de desemnare a noului Papa are si el un ritual precis, vechi si riguros stabilit. In Castelul Gandolfo se aduna membrii Conclavului (comitetul electoral l-am mai putea numi), care nu mai devreme de 15 zile de la moartea Papei, dar nici mai tarziu de 20 de zile, trebuie sa-l anunte pe cel care conduce destinul Bisericii catolice. adelina.radulescu@zf.ro