Spre sfârșitul Războiului Pacificului (1944-1945), armata americană a înfiripat în Burma (actualul Myanmar) un serviciu de evacuare a răniților cu elicopterul, care îi transporta rapid în spatele frontului spre a primi îngrijiri medicale.
Sistemul a fost perfecționat în războaiele din Coreea (1950-1953) și din Vietnam (1955-1975) și devenise atât de eficient, încât în 1966 un raport al Academiei Naționale de Științe referitor la morțile și mutilările cauzate de accidente avea să șocheze prin constatarea că un militar rănit pe câmpurile de luptă din Vietnam avea mai multe șanse de supraviețuire decât dacă ar fi fost implicat într-un accident de circulație în California. Iar explicația nu stătea atât în diferența de viteză dintre ambulanță și elicopter, cât în eficiența echipelor de infirmieri ai armatei, pregătiți anume pentru a oferi primul ajutor și asistență pe drumul până la o unitate spitalicească. Era o perioadă în care și în Europa se discuta aprins despre îmbunătățirea serviciilor de urgență și se făceau experimente în această direcție.
Prima unitate funcțională de paramedicină (din gr. para- “lângă, alături de” + medicină) a fost creată la Los Angeles, California. Două idei simple stăteau la baza creării ei. Prima, că a trimite medici la locul unui accident e o risipă de resurse. Ar fi suficientă o mână de oameni pregătiți pentru a oferi strict primul ajutor. A doua idee, care ținea de organizare, a fost aceea că noile echipe ar putea profita de infrastructura unităților de pompieri, care oricum se prezentau în câteva minute la locul unui accident. Modelul a fost contaminant, replicându-se în toate marile orașe americane.
Poate că unitățile de paramedici nu s-ar fi dezvoltat atât de rapid în Statele Unite dacă un serial de televiziune, “Emergency!”, nu ar fi trezit simpatia generală (și a publicului, și a medicilor). Serialul s-a difuzat între 1972 și 1977 și povestea aventurile unui grup de paramedici și ale secției de urgențe de la spital cu care aceștia colaborau. Când a început serialul, în toată America erau câteva asemenea unități, și acelea experimentale. Foarte puțini știau ce este un paramedic. Nu e de mirare, așadar, că unul dintre actorii serialului, când i s-a propus rolul, s-a temut că va fi pus să sară cu parașuta – credea că para- vine de la parașutism. (Temerea nu era chiar neîntemeiată, prin 1950-1955 paramedic chiar desemnase un medic din trupele de parașutiști.) În 1977, când serialul a fost întrerupt brusc, toate statele federației americane aveau unități de paramedici.
În anii ’80, evoluția a continuat mai ales la nivel local. Termenul “serviciu de ambulanță” a fost înlocuit definitiv cu acela de “serviciu medical de urgență” (emergency medical service – EMS).
În România, până la nașterea SMURD, în 1993, se vorbea rar despre domeniul paramedical, iar cuvântul era folosit doar cu trimitere la realități din alte țări și numai în accepția inițială, “care se consacră îngrijirii și tratării bolnavilor fără a aparține corpului medical”. Cel mai vechi citat din baza de date a DCR este din 1984: “(S)e prevede că în vreme ce unele meserii vor înregistra un cert declin, altele vor cunoaște o creștere spectaculoasă. Pe primul plan se situează tot ceea ce este legat de informatică (150 la sută), toate profesiunile paramedicale, specialiștii în energie…”, R.l. 15 VI 84 p. 6.
Recunoașterea oficială a paramedicilor a venit târziu în țara noastră. Două citate din presa ultimilor ani ne vor lămuri: “Paramedicii sunt angajați ca frizeri și cofetari. Încă de la apariția Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare din România (SMURD), paramedicii își desfășoară activitatea fără ca meseria lor să fie recunoscută oficial. Pentru a fi plătiți, paramedicii sunt astfel nevoiți să fie încadrați în cele mai neobișnuite meserii.” (Adev. 6 III 07). “Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătății dr. Raed Arafat, a declarat că meseria de paramedic a fost recunoscută de Ministerul Muncii, decizia în acest sens urmând să apară în curând în Monitorul Oficial.” (Realitatea rom. 11 VII 08).
Să încheiem menționând că în engleză paramedic cu sensul actual (au existat, cum am văzut, și medici parașutiști) este un derivat regresiv din paramedical, mult mai vechi în limbă (din 1921). Și să mai menționăm că, de la o țară la alta, în funcție de legislație, paramedicii pot fi sau nu medici, ceea ce îi definește este faptul că fac parte din sistemul de urgență prespitalicească.
Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, București). Filolog (absolvent de spaniolă-romånă al Universității București). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista “Lumea” (1978-83), redactor la Editura Politică și ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor și administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător și publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferințe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătărețu, Făråmiță Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul și conservele de casă. Dorințe: să aibă nepoți. Are un nepot.