Franța, Italia și Austria pledează pentru acordarea statutului de țară candidată la UE Serbiei, apreciind într-un e-mail trimis Înaltului Reprezentant UE pentru politică Externă Catherine Ashton că Belgradul a “îndeplinit condițiile” stabilite în decembrie de liderii europeni.
În acest e-mail, miniștrii de Externe francez, austriac și italian afirmă că au “efectuat o analiză aprofundată a progreselor Serbiei și au ajuns la concluzia că aceste condiții au fost îndeplinite”.
Liderii europeni au decis, la summitul din decembrie, să amâne luarea unei decizii cu privire la acordarea acestui statut Belgradului, apreciind că este necesar să fie realizate progrese “în aplicarea acordurilor din cadrul negocierilor” dintre Serbia și Kosovo, fosta sa provincie care și-a proclamat independența. Germania a făcut parte, la summit, dintre țările cele mai reticente, informează Mediafax.
Liderii europeni au impus, de asemenea, drept condiție găsirea unei soluții “în ceea ce privește participarea Kosovo la forumurile regionale”, amintesc cei trei miniștri.
Reuniți de miercuri la Bruxelles, negociatorii sârbi și kosovari întârzie să se înțeleagă asupra reprezentării Kosovo în cadrul conferințelor regionale, sârbii refuzând ca Kosovo, a cărui independență nu o recunosc, să fie reprezentat în cadrul acestora ca stat cu drepturi depline.
Dar, în această privință, “Belgradul a avansat propuneri foarte constructive în vederea includerii Kosovo în cooperarea regională, recunoscând totodată pozițiile fiecărei părți asupra problemelor statutului” Kosovo, subliniază cei trei miniștri.
În plus, au fost realizate “progrese decisive” în aplicarea acordurilor cu Kosovo asupra altor puncte, insistă ei.
Astfel, este necesar ca Uniunea Europeană (UE) “să își onoreze promisiunile”, acordând Serbiei statutul de țară candidată, apreciază miniștrii. Prin această decizie, Serbia va fi totodată “încurajată să continue să progreseze spre o normalizare globală a relațiilor sale cu Kosovo”, în opinia lor.
Problema urmează să fie discutată luni de către miniștrii europeni de Externe și tranșată a doua zi de miniștrii Afacerilor Europene ai celor 27 de state UE, potrivit diplomaților.
Pe de altă parte, ministrul german de Externe Guido Westerwelle, aflat joi într-o vizită în capitala sârbă, a transmis Belgradului că țara sa susține Serbia, care vrea să obțină rapid statutul de stat candidat la aderare, la finalul unei întâlniri cu ministrul sârb de Externe Vuk Jeremici.
“Mă aflu aici pentru a arăta că apreciem ceea ce ați făcut până în prezent și pentru a vă încuraja” în vederea ultimelor progrese de îndeplinit, a declarat Westerwelle presei, în capitala sârbă.
“Următorul pas este (obținerea) statutului de candidat la UE. Germania ar vrea să vadă acest pas făcut la următoarea reuniune a Consiliului European” din 1 și 2 martie, la Bruxelles, a dat el asigurări.
Bruxelles-ul și mai ales Berlinul cer progrese în negocierile dintre Belgrad și Priștina mediate de UE, înainte de acordarea statutului de candidat Belgradului. O nouă rundă de negocieri este în curs la Bruxelles.
Kosovo și-a proclamat unilateral, în 2008, independența față de Serbia, care refuză cu vehemență să o recunoască.
Joi seara, etnici sârbi din nordul Kosovo au anunțat redeschiderea celor două puncte de trecere a frontierei cu Serbia pe care le blocau din iulie, dând astfel curs unei cerințe a UE, care urmează să se propunențe în curând asupra acordării statului de candidat să adere la UE solicitat de Belgrad.
Acest blocaj a intervenit după ce Priștina a trimis unități speciale din cadrul poliției kosovare să își impună prezența în acest puncte de trecere a frontierei, care îi scăpaseră de sub control.
În urma acestei încercări, etnici sârbi din nordul Kosovo, o regiune situată către Serbia în care sunt majoritari, au răspuns ridicând baricade.
Confruntări violente au avut loc în mai multe rânduri. Un polițist kosovar a fost ucis, iar zeci de manifestanți și militari din cadrul Forței NATO în Kosovo (KFOR) au fost răniți.