Membrii Parlamentului European (PE) au amenințat că nu vor vota proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) aprobat la începutul lunii de guvernele europene pentru următorii șapte ani, deoarece acesta este cu mult mai redus față de propunerea inițială a Comisiei Europene care se axa pe stimularea creșterii economice și pe reducerea șomajului. Avertismentul vine într-o perioadă în care blocul comunitar încearcă să găsească soluții pentru combaterea crizei datoriilor suverane care amenință destrămarea zonei euro.
Liderii UE au stabilit bugetul aferent perioadei 2014-2020 la 960 miliarde euro, mai puțin decât propunerea inițială de 1.047 miliarde euro. Aceasta este pentru prima oară când oficialii europeni reduc bugetul UE, scrie Bloomberg.
Joseph Daul, deputat francez care conduce din 2007 Partidul Popular European (PPE), cea mai mare formațiune politică din cadrul PE, a acuzat liderii UE că se comportă la fel ca “vânzătorii de covoare”. El a afirmat că statele membre au ignorat PE în negocierile privind bugetul multianual al UE.
Din partidul de centru-dreapta PPE fac parte 16 dintre șefii guvernelor celor 27 de țări membre ale UE, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, cel mai influent politician din blocul comunitar, precum și Herman van Rompuy, președintele Consiliului European (CE). Delegația PPE este cea mai mare din Parlamentul European, numărând în total 270 de membri, notează EU Observer.
Herman Van Rompuy, președintele CE, susține reducerea bugetului
Rompuy a apărat însă decizia liderilor UE privind bugetul, menționând că acordul la care s-a ajuns este “în favoarea Europei ca întreg”.
“În multe țări din Europa se strânge cureaua, iar UE nu poate fi o excepție”, a spus el, adăugând că anumite țări au solicitat chiar reduceri de cheltuieli și mai mari, de până la 40 miliarde euro.
Cele mai bogate țări din UE, inclusiv Germania și Marea Britanie, au insistat asupra reducerii bugetului, susținând că acesta trebuie să fie în concordanță cu eforturile guvernelor naționale de reducere a deficitelor bugetare.
Liderii grupărilor socialiste, liberale, precum și cei ai Partidului European Verde au denunțat de asemenea proiectul de buget UE pentru 2014-2020.
Pe lângă faptul că bugetul este prea redus, aceștia atrag atenția și asupra diferenței de 51,5 miliarde euro dintre angajamente și plățile anticipate. Parlamentarii susțin că finanțarea deficitului încalcă articolul 323 din tratatul UE, care îi interzice blocului comunitar să aibă deficit bugetar.
“Acesta nu este cadrul financiar multianual pe care parlamentul îl poate accepta”, a declarat Guy Verhofstadt, liderul liberalilor. Parlamentarii europeni își vor exprima votul în următoarea sesiune plenară de la Strasbourg care va avea loc în luna martie, iar cel mai probabil acesta va fi secret. Dacă 151 dintre membrii PE solicită, votul poate fi secret, potrivit regulilor parlamentare.
În general, în cadrul procesului de stabilire a bugetului multianual al UE apare o dispută între țările bogate din blocul comunitar care sunt contributoare nete și statele sărace, în principal cele din sudul și estul Europei. Aproximativ patru cincimi din cheltuielile UE reprezintă fondurile destinate dezvoltării rurale și agriculturii.
Cheltuielie europene au o pondere de 1% din PIB-ul UE față de cheltuielile individuale ale statelor membre care reprezintă aproximativ 50% din PIB-ul național.
Dezbaterea privind cheltuielile UE din perioada 2014-2020 a devenit tot mai importantă, fiindcă blocul comunitar încearcă să combată efectele crizei datoriilor suverane care amenință să destrame zona euro.
Merkel dă Germania de Est exemplu țărilor europene cu probleme economice
Țările europene aflate în dificultate din cauza crizei datoriilor suverane pot învăța din experiența Germaniei de Est în privința reformării economiei, acumulată după căderea Zidului Berlinului, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit Bloomberg. Merkel, primul cancelar din estul fost comunist al țării, a declarat că a învățat în Germania de Est că nu există cale de ocolire a reformelor pentru a îmbunătăți competitivitatea.
“Când am devenit parte a Republicii Federale a Germaniei, a trebuit să implementăm reforme masive pentru a restructura economia. A fost însă necesar pentru a crea o bază solidă de companii mici și mijlocii în noile state”, a afirmat Merkel într-un discurs susținut la Mainz în cadrul unei reuniuni regionale a reprezentanților unor camere de comerț și organizații profesionale. Chiar dacă regiunile din Germania de Est au fost eligibile pentru fonduri și subvenții europene, “la finalul unor reforme structurale trebuie să existe o companie competitivă”, a spus cancelarul.
Din poziția de lider al celei mai mari economii din Europa, Merkel a exercitat presiuni asupra statelor zonei euro afectate de criză să adopte reforme privind piața muncii și îmbunătățirea competitivității la nivel global. (Marius Oncu)
Draghi, BCE: Economia zonei euro își va reveni lent începând cu jumătatea anului
Revenirea economiei zonei euro va fi lentă anul acesta, a atenționat președintele Băncii Centrale Europene (BCE), temperând așteptările după ce rezultatele ultimului trimestru al anului trecut au arătat că blocul comunitar se află încă în recesiune, scrie Bloomberg. “Scăderea economică de la începutul lui 2013 va fi urmată de o revenire graduală a economiei pe parcursul anului”, a afirmat Draghi. BCE urmează să publice luna viitoare previziunile de creștere economică pentru acest an. Ultima oară instituția a revizuit estimarea de creștere economică în luna decembrie, când a redus prognoza pentru 2013 de la 0,5% la 0,3%. Economia zonei euro s-a contractat cu 0,6% în trimestrul patru din 2012, ceea ce arată că măsurile de austeritate implementate în unele state au înrăutățit situația din blocul comunitar în loc să ajute la relansarea economică. Cu toate că s-a constatat o îmbunătățire modestă a exporturilor, consumul intern din multe state rămâne încă extrem de scăzut, iar țări precum Spania și Grecia nu prezintă semne de reducere a nivelurilor alarmante ale ratei șomajului. “Există semne de consolidare a stabilității financiare din zona euro, dar situația generală rămâne încă fragilă”, a spus președintele BCE.