Marea majoritate a municipalităților din Andaluzia sunt deja
victimele crizei – intrând în insolvență sau trăind de la o zi la
alta. Mai mult de 400 dintre cele 8.000 de consilii din Spania au
încetat să își mai plătească facturile la electricitate, apă și
telefon, potrivit cotidianului spaniol El Economista, scrie The
Telegraph.
“Sunt extrem de rușinat pentru că știu că nu voi putea să plătesc
salariile angajaților. Aceștia au ipoteci, au copii. Ce ar trebui
să fac?”, a spus Jesus Manuel Ampero, primarul localității
Cenicientos de lângă Madrid.
Riscul de faliment național este mic, dar criza e
mare
“Nu am putut să plătim salariile pe luna iunie. Nici eu, nici
membrii consiliului nu am primit nimic de doi ani. Am suferit două
infarcturi. Sănătatea mea e șubredă. Nu pot găsi o soluție, de
aceea nu îmi mai rămâne decât să îmi dau demisia”, a spus
Ampero.
Federația autorităților regionale din Spania a anunțat că aceste
consilii se îndreaptă cu pași repezi spre o “asfixiere” lentă, în
condițiile în care multe dintre ele nu vor avea bani să plătească
salariile luna viitoare. Pedro Arahuetes, primarul orașului Segovia
și șeful comitetului de finanțe al federației, a declarat pentru
The Daily Telegraph că autoritățile locale au pierdut circa 30% din
veniturile din impozite din cauza crizei de pe piețele imobiliară
și de construcții, iar alte 20% din pierderi sunt cauzate de lipsa
banilor ce veneau de la Madrid, care au fost tăiați din cauza
măsurilor anticriză.
Federația a cerut moratoriu pe datorii până în 2012 de la guvernul
central, care la rândul său reduce salariile angajaților cu 5%
pentru a-și asigura susținerea UE și a unui pachet salvator în caz
de nevoie.
Datoriile consiliilor reprezintă doar 3% din PIB-ul Spaniei, astfel
riscul de faliment național este mic. Principala temere este de
natură politică, în condițiile în care Spania se chinuie să pună
capăt crizei economice. Potrivit ultimelor estimări ale Consiliului
Economic, PIB-ul se va contracta cu 0,8% în acest an, iar anul
viitor creșterea economică va fi nulă. Rata șomajului se află deja
la 19,9%, iar una din învățăturile Marii Recesiuni din anii ’30
este că dacă o criză durează mai mult de doi ani există pericolul
apariției de tensiuni sociale.
Analiștii au opinii divergente privind
Spania
Analiștii avansează previziuni diferite pentru Spania. Băncile cu
greutate pe Wall Street Goldman Sachs și Morgan Stanley anunță că
economia dă semne că își revine. Emisiunea de obligațiuni de
săptămâna trecută, evaluată la 6 mld. euro, a atras oferte
numeroase de la investitorii asiatici, inclusiv de la SAFE,
administrația de stat care gestionează rezervele valutare ale
Chinei.
Cu toate acestea, Royal Bank of Scotland a avertizat în ultimul său
raport – Test de stres pentru Spania – că situația statului s-ar
putea caracteriza prin “echilibru instabil” , iar Spania ar putea
fi nevoită să se bazeze pe finanțare pe termen scurt de la Banca
Centrală Europeană pentru a-și rostogoli datoriile.
RBS a mai spus că băncile spaniole au nevoie să strângă 50 mld.
euro pentru a ține piept crizei dacă testele ce le sunt aplicate au
un grad scăzut de dificultate, însă dacă condițiile luate în calcul
sunt dure, suma necesară va fi de 90 mld. euro.
Autoritățile de la Madrid s-ar putea vedea nevoite să apeleze la
facilitatea financiară creată de UE. Jacques Cailloux, autorul
raportului RBS, a spus că orice ajutor ar trebui să fie disponibil
imediat și nu ar trebui condiționat. Spania a devenit una dintre
verigile slabe ale Bătrânului Continent. Deficitul bugetar este al
treilea cel mai mare din UE, de 11,2% din PIB, iar rata șomajului
este depășită doar de cea din Letonia.
Statele americane sunt cu finanțele la
pământ
Illinois are facturi neplătite în valoare de 5 mld. dolari (4 mld.
euro). Administrația statului Washington și-a închis o parte din
birourile locale. California, al cărei guvernator este actorul
Arnold Schwarzenegger (foto), ar putea reduce salariile a 200.000
de angajați până la nivelul salariului minim, scrie Bloomberg.
Minnesota întârzie pentru al doilea an rambursările de taxe. În
condițiile în care bugetele fiscale pentru 2011 au intrat în
vigoare la 1 iulie, autoritățile locale și federale, care se
confruntă cu scăderi de venituri din cauza contractării economiei,
își îndeplinesc obligațiile legale necesare pentru a-și echilibra
bilanțurile contabile. Astfel, ele reduc costurile și majorează
taxele pentru a proteja o serie de persoane cheie: deținătorii de
obligațiuni municipale în valoare de 2.800 mld. dolari (2.225 mld.
euro).