Adriana Cârcu
Jazz Stories
Editura Brumar
Volumul publicat în ediție română și engleză însumează interviuri, cronici, eseuri și jazz poetry apărute în marea lor majoritate în limba engleză pe site-ul de specialitate All About Jazz. Cele 18 interviuri realizate de autoare cu muzicieni internaționali precum Nils Petter Molvaer, Manu Katché, Trilok Gurtu sau Marilyn Mazur, dar și cu nume consacrate ale jazzului românesc, precum Mircea Tiberian, Alexander Bălănescu sau Liviu Butoi sunt însoțite de cronici festivaliere din România și Germania și de o serie de texte ce transpun într-un limbaj poetic efectul magic pe care muzica îl exercită asupra simțirii.
În cele peste 50 de fotografii din volum, Richard Wayne, Markus Kaesler, Mircea Albuțiu și Dragoslav Nedici captează momente pline de emoție și portrete inedite ale muzicienilor care au performat pe scenele festivalurilor românești și internaționale.
Adriana Cârcu este jurnalistă internațională, autoare și traducătoare. A publicat trei volume cu caracter (auto)biografic și de zece ani semnează o rubrică în revista Orizont. În ultimii cinci ani jurnalista a colaborat cu prestigioase reviste și site-uri muzicale, precum All About Jazz, Jazz Compas și jazz.ro. Adriana scrie în română și în engleză. Înainte de a deveni colaboratoare a site-ului All About Jazz – „cea mai comprehensibilă resursă de jazz din lume”, după cum o definesc autorii –, Adriana a fost redactor-șef adjunct la revista americană de divertisment No Strings Attached E-News, unde a creat și a redactat, timp de trei ani, rubrica Europe Reloaded.
„Volumul JazzStories – scrie Virgil Mihaiu, critic de jazz – evidențiază, o dată în plus, aptitudinea Adrianei Cârcu de a detecta și valoriza însușirile conviviale ale semenilor ei, catalizate prin mirificul fenomen numit jazz. El relevă cât de intim se întrepătrunde spiritul muzicii de jazz cu semnificațiile marcante ale vieților noastre. Adriana Cârcu s-a specializat în transpunerea/transfigurarea prin scris a unor asemenea întâmplări. Din postura de martoră fascinată a fenomenului, autoarea glisează spre chestiunile propriu-zis muzicale. Interviurile cu protagoniștii actului creativ conțin o multitudine de amănunte relevante despre concepția interpretative și despre modul cum aceasta se nutrește din humusul biografic.
Acest sentiment de comuniune interumană transpare cu pregnanță din paginile volumului. Precum într-o piesă muzicală, în care tema inițială e urmată de variațiuni, dar și de reluarea ei ca leitmotiv, autoarea invocă «spiritul Gărânei», satul din Banatul Montan unde Marius Giura și acoliții săi au reușit să creeze o metaforă a împlinirii comunitare prin jazz.”