Patru confederații patronale din România, Conpirom, Patronatul Român, Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR) și UGIR-1903, au format o nouă structură care își propune să reprezinte oamenii de afaceri români la discuțiile cu autoritățile și cu instituțiile financiare străine, denumită Patrorom.
Omul de afaceri Ioan Niculae va fi președintele Uniunii Confederațiilor Patronale Independende din România – Patrorom, iar din conducere mai fac parte Marian Petre Miluț – președintele UNPR, Vasile Turcu – președintele CONPIROM, Gheorghe Naghiu – președintele Patronatului Român, iar din partea UGIR-1903 – Marius Eugen Opran.
“La toate întâlnirile cu Guvernul, ministerele, FMI patronatele nu au avut nimic de spus pentru că nu reprezentau o voce comună. Creșterea economică din al treilea trimestru s-a datorat exclusiv agriculturii, fără ca Guvernul să aibă vreun merit. Criza se adâncește dramatic în trimestrul al treilea și în primul semestru din 2012, iar din cauza creșterii prețurilor la utilități industria nu va mai putea susține economia. Din acest motiv ne-am decis să facem această organizație pentru a veni cu propuneri concrete de ieșire din criză”, a declarat, într-o conferință de presă, Niculae.
Potrivit datelor celor patru confederații, noua structură reunește 62% din forța de muncă activă din România, iar cifra de afaceri a firmelor membre cumulează 65% din PIB.
În România există 13 patronate – ARACO, CNIPMMR, CNPR, CPISC, CoNPR, UGIR, PNR, Concordia și UNCPR, unite sub umbrela Alianței Confederației Patronale din România (ACPR), respectiv Conpirom, Ugir 1903, UNPR și Patronatul Român.
Din cauza numărului mare de organizații patronale, acestea nu reușesc să se impună ca o voce în dezbaterea publică. Mai mult, în unele ocazii apar poziții diferite între diferite organizații, date inclusiv de simpatii politice. Mult mai vizibile și influente se dovedesc organizațiile care reunesc companii străine și care reușesc să se afișeze drept interlocutor al autorităților și propun periodic măsuri fiscale și economice.
În schimb, patronii români se manifestă mai mult ca voci disparate și nici măcar când Guvernul propune sau chiar adoptă măsuri cu impact major în economie nu reușesc să reacționeze în mod credibil astfel încât pozițiile lor să fie și luate în seamă.