Constructorul centrului de cercetări științifice de la Măgurele ELI-NP va fi anunțat în următoarele două săptămâni, a declarat Tudor Prisecaru, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, menționând că în faza finală de selecție au rămas patru consorții dintr-un număr foarte mare de oferte.

„Au fost depuse multe oferte pentru construcție, dar au rămas patru. Acum suntem în proces de desemnare a constructorului. Ofertele sunt depuse de consorții având în vedere că este nevoie de 70.000 metri cubi de beton, iar în caietul de sarcini era prevăzut că este nevoie de 90 de betoniere care să fie asigurate una după alta. Câștigătorul va fi anunțat în două săptămâni“, a spus Prisecaru, la o conferință organizată de GE și Camera de Comerț Americană în România (AmCham) pe tema inovației.

Centrul de Cercetări Științifice Extreme Light Infra­structure – Nuclear Physics (ELI-NP), care va fi construit pe Platforma de Fizică de la București-Măgurele, este un centru de cercetări în do­meniul fizicii nucleare. Acesta este unul dintre cei trei piloni ai proiectului eu­ro­pean ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiația fotonică cu caracteristici extreme. Celelalte două centre – ELI-Beamlines și ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) și Szeged (Ungaria).

Finanțarea construcției acestor primi trei piloni ELI în România, Cehia și Un­garia va fi făcută prin intermediul autorităților celor trei state, cu contribuție europeană din fondurile structurale (în România, Programul Operațional Sectorial Creșterea Com­peti­tivității Economice – POS-CCE).

„Proiectul de la Măgurele nu poate fi pus în funcțiune fără inovare. Conceptul de specializare inteligentă va trebui să fie implementat puternic, altfel proiectul va fi o investiție și atât. Fiind un poiect de pionierat, fără inovare nu se poate face nimic, nu-l vom putea ține în viață. În momentul de față lucrurile se desfășoară într-o marjă de siguranță foarte mare, iar noutatea acestui proiect major de cercetare este că Uniunea Europeană și-a permis să părăsească această marjă de siguranță și a riscat“, a explicat Prisecaru.

El a adăugat că forurile europene includ acest proiect în categoria de risc maxim din punct de vedere financiar. „UE ne invită să riscăm și noi, altfel nu putem ieși din situația actuală, să dăm liber cercetătorilor și oamenilor de știință să meargă pe instinctele lor. Va trebui să creăm mecanismele astfel încât cercetătorii să propună idei care să fie fezabile în contextul viitor“, a afirmat oficialul Ministerului Educației.

Prisecaru a precizat că nu peste tot în Uniunea Europeană proiectul este văzut foarte bine, iar mulți își pun problema de ce să vină în România, când au și ei astfel de proiecte.

„Va trebui într-un fel să putem să atragem și pe alții în acest proiect. Nu vom putea numai noi, cu inteligența românească, să perpetuăm un astfel de proiect“, a apreciat Prisecaru.

Costurile ELI-NP sunt de 356,231 milioane de euro, inclusiv TVA. Finanțarea UE va fi de 83%, iar statul român va trebui să contribuie cu restul de 17% din sumă.

În prima fază de finanțare, care se va încheia în 2015, Comisia Europeană a decis ca României să îi fie acordată suma de 180 de milioane de euro, fără TVA, din fondurile structurale, a doua etapă de finanțare urmând să se desfășoare între 2014 și 2016.

Construcția centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalați cei doi laseri de mare putere și sistemul de radiție gamma, iar centrul de cercetare să fie operațional din 2017.