„Pe urmele sașilor” în Săptămâna Haferland

Săptămâna Haferland s-a desfășurat în perioada 10-15 august, în localitățile Fiser, Rupea, Viscri, Saschiz, Roades, Crit, Cloasterf si Mesendorf , sub sloganul „Sașii te așteaptă în familie!” (foto 1). Participanților li s-au pregătit degustări de produse locale, concerte de muzica clasică și concerte gospel în bisericile fortificate, un bal tradițional săsesc, dar și demonstrații de mesteșuguri. În plus, organizatorii au pregătit și activități pentru cei mici.

Cu acest prilej, Curtea Veche Publishing și Fundația Michael Schmidt au lansat proiectul „Pe urmele sașilor”, o colecție de fotografii realizate de Barna Nemethi ce surprind Țara Ovăzului (Haferland), ținutul de poveste al Transilvaniei, aducând un omagiu culturii sașilor și influenței acestora asupra obiceiurilor cunoscute astăzi. “Pe urmele sașilor“ cuprinde o serie de 45 de cărți poștale și face parte dintr-o amplă inițiativă de a (re)descoperi una dintre cele mai importante culturi minoritare din România și de a urmări cum anume continuă povestea lor începută acum mai bine de 800 de ani. Colecția va putea fi găsită în librăriile din toată țara începând cu data de 15 august. Această primă serie de cărți poștale apărute la Curtea Veche Publishing cuprinde diferite imagini din orașele Sighișoara, Criț, Mălâncav, Rupea, Meșendorf, Cloașterf, Saschiz, Roadeș, Bunești și Viscri. Fotografiile surprind detalii precum amvonul bisericii, fațade de case sau portrete ale sătenilor. În Ardeal sunt peste 150 de Biserici Evanghelice Fortificate, oferind o varietate bogată în influențe, roluri și execuție.

În cadrul proiectului fotografic apărut la Curtea Veche Publishing, cunoscutul fotograf Barna Nemethi a vizitat aceste orașe, având ocazia să afle de la locuitorii acestora cât de importantă este comunitatea lor. Conceptul de vecinătate, defilarea școlară, Sărbătoarea Coroanei (de Sf. Petru și Pavel), organizarea breslelor sunt doar câteva din lucrurile pe care Barna le-a descoperit din poveștile sașilor.

Haferland, sau Țara Ovăzului (climatul mai aspru nu a permis dezvoltarea viticulturii în zonă, astfel încât comunitățile locale s-au orientat spre cultura de ovăz, căruia-i merge foarte bine – de aici și denumirea zonei), este un ținut transilvan încărcat de istorie și tradiții locale. ”Săptămâna culturală în Țara Ovăzului”continuă în perioada 15-24august în localitățile Saschiz, Criț, Rupea, Viscri, Fișer, Meșendorf și Roadeș.

România, invitată de onoare la a 23-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Beijing

În perioada 24-28 august 2016 va avea loc cea de-a 23-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Beijing, eveniment la care România, alături de celelalte țări central și est-europene, este invitată de onoare (foto 2).

Participarea țării noastre la eveniment este susținută de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, și poartă mesajul „Booking Romania”. Târgul Internațional de Carte se va desfășura în Noul Centru Expozițional din Beijing și este organizat de către Administrația Națională pentru Presă, Edituri, Film, Radio și Tv, prin International Expo Center of China Publishing Group Corporation. La standul României vor fi expuse peste 1200 de titluri de albume și cărți, apărute la 20 edituri românești, precum și traduceri din autori români, publicate cu sprijinul Centrului Național al Cărții din cadrul ICR. Cărțile românești vor fi ulterior oferite, prin intermediul Ambasadei României, Institutului Cultural Român de la Beijing, Catedrei de Limba Română din cadrul Universității de Limbi și Literaturi Străine, Beijing. Biblioteca Națională a României pune la dispoziția ICR peste 120 de titluri de carte, pentru o Expoziție dedicată traducerilor din limbile chineză și română.

Pentru ediția 2016 a Târgului de la Beijing, programul de evenimente realizat de Institutul Cultural Român include lansări de carte, dintre care menționăm volumul „Pas cu pas” de Klaus Iohannis, președintele României, prezentarea albumului Enescu: „Muzicianul de geniu în imagini”, „Gramatica Limbii Române Contemporane”, autor Dong Xixiao. Prezentarea de carte românească va fi însoțită de recitaluri ale maestrului Grigore Leșe și ale violonistului Andrei Mihail, precum și de interpretarea piesei de teatru „Angajare de clovn” de Matei Vișniec, în prezența autorului. Lista evenimentelor este completată de expunerea colecției filatelice a lui Alexandru Bartoc, precum și de alte activități conexe: conferințe, dezbateri, întâlniri cu traducătorii și editorii chinezi.

Un eveniment special va fi dedicat Zilei Limbii Române, programat în ultima zi a târgului, când acesta este deschis publicului larg, duminică, 28 august 2016, și va consta în conferințe, un dialog româno-chinez, un recital poetic din opera lui Mihai Eminescu și lansarea cărților „Gramatica limbii române contemporane” și „Istoria culturii române moderne”.

Cu o zi înaintea deschiderii oficiale a târgului, marți, 23 august, la Beijing, va avea loc ceremonia de decernare a Premiului Special pentru Carte, cea mai prestigioasă distincție a Chinei în domeniu. Laureații sunt 20 de sinologi și scriitori de renume din toată lumea, printre care și directorul Institutului Cultural Român de la Beijing, Constantin Lupeanu.

Cu ocazia celui mai important eveniment de profil desfășurat la Beijing, președintele ICR, Radu Boroianu, declară: „Pentru a doua oară consecutiv, România este prezentă la prestigiosul Târg Internațional de Carte de la Beijing, deținând, alături de celelalte țări din Centrul și Estul Europei, calitatea de invitată de onoare. Țara noastră, prin instituția pe care o reprezint, aduce în atenția comunității internaționale un parcurs excepțional, o istorie multidimensională a creației culturale autohtone. Pluralitatea aspectelor expuse în cadrul acestui eveniment  reprezintă o șansă de afirmare a României în calitate de contributor de înaltă valoare în domeniul cărții. Le mulțumesc, din partea ICR, tuturor partenerilor la acest proiect, precum și organizatorilor. Sper ca prezența României la Beijing să devină o tradiție. Acest proiect de țară, prezența noastră la un important târg de carte din zona asiatică, se datorează multor creatori, dar mai ales traducătorilor, care au facilitat – sper –  plăcerea lecturării unor autori români în limba chineză și în numeroase alte limbi de circulație internațională. Afirm acestea cu prilejul apropiatei Zile a Limbii Române, sărbătorită pe 31 august.”

Din delegația României, prezentă la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, fac parte Ligia Deca – consilier de stat, Irina Cajal – subsecretar de stat, din partea Ministerului Culturii, Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei, Cristina Andrei, director al Muzeului Național George Enescu, Octavian Dumitru, director al Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Andrei Mihail, muzician, Matei Vișniec, poet și dramaturg român, Grigore Leșe, interpret de muzică tradițională românească, și Cristian Todie, artist vizual. Din partea Institutului Cultural Român vor participa Mihaly Zoltán Nagy, vicepreședintele ICR, Cristina Liberis, secretar general adjunct al ICR, Bogdan Popescu, directorul Centrului Național al Cărții (CENNAC), Silvia Sâmihăian, expert în cadrul CENNAC.

Târgul Internațional de Carte de la Beijing a avut loc pentru prima dată în 1986 și a devenit unul dintre primele patru târguri internaționale de carte din lume. Evenimentul se desfășoară în fiecare an la sfârșitul lunii august. Ediția din acest an va reuni editori, organizații, scriitori și vizitatori din 82 de țări.

România a participat pentru prima dată cu un stand de țară la Târgul Internațional de Carte de la Beijing (BIBF) în 2015, cu ocazia inaugurării Institutului Cultural Român din Beijing. Partenerii  ICR pentru evenimentul din acest an sunt Ministerul Culturii, Biblioteca Națională a României,  Fundația Bartoc.

„Pas cu pas” de Klaus Iohannis în limba chineză

În urma informațiilor apărute recent în presă în legătură cu traducerea în limba chineză a volumului „Pas cu pas” semnat de Președintele României, Klaus Werner Iohannis, Curtea Veche Publishing face următoarea precizare:

Traducerea în limba chineză a acestei cărți face obiectul unui contract comercial între Curtea Veche Publishingși editura ZhongYi (China Translation & Publishing House) din Beijing (trad. conf. univ. dr. Dong Xixiao). Traducerea și publicarea volumului nu au implicat nicio formă de finanțare publică română, acestea fiind suportate în întregime de editura chineză.

Apărută în variantă originală în 2014 la Curtea Veche Publishing, cartea a fost publicată în mod similar în cursul anului 2015 în limbile maghiară (editura Cser, în traducerea lui Lakatos Mihály) și bulgară (editura Ciela Norma, în traducerea doamnei Martina Ganceva).

În toate cele trei cazuri, volumul a fost tradus la cererea editurilor străine.

„Pas cu pas” de Klaus Iohannis a apărut la Curtea Veche Publishing în timpul  campaniei electorale din 2014. Volumul a fost urmat de apariția, în mai 2015, a celui de al doilea volum semnat de Klaus Iohannis, „Primul pas”, carte ce  dezvăluie informații din culisele campaniei electorale și din primele zile ale mandatului de Președinte.

Expoziția de ceramică „Coming Back” la Galateea Contemporary Art

Până duminică, 11 septembrie 2016, la Galateea Contemporary Art (Calea Victoriei 132, București), are loc expoziția „Coming Back”, care reunește artiști ceramiști care nu au expus constant în acest spațiu destinat exclusiv artei ceramicii (foto 3). 

Expun artiștii: C – Oana Florică  # O – Alina Tudor # M – Victor Triaire #  I – Minerva Cubassa # N – Csabi Barabás #  G – Raluca Glodean  #  B – David Olteanu # A – Alina Constantin #  C – Iulian Vârtopeanu  # K – Monica Morariu.

„Coming Back” este provocarea lansată de Galateea Contemporary Art artiștilor ceramiști care nu au fost prezenți constant pe simeze de a reveni în viața artistică a breslei ceramice, de a reintra în circuitul expozițional. Galeria având  ca scop promovarea artei ceramice contemporane din România, propune și această expoziție prin care vrea să-i facă  vizibili pe toți cei care au îmbrățișat  această formă de artă prea puțin cunoscută și apreciată la justa ei valoare.

„Coming Back” înseamnă:

1. A veni din nou, a se întoarce.  A apărea iar; a se manifesta din nou.
2. A se întoarce la starea normală, obișnuită; a-și recăpăta echilibrul sufletesc, a se regăsi.
3. A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la…; a relua.

Four Bones Quartet, în turneu în România

În perioada 21-27 august  Quartetul Four Bones din Ungaria (foto 4) va fi oaspete la festivaluri din Transilvania, respectiv la RowmaniaFEST din Tulcea, un festivalul organizat de Asociația Ivan Patzaichin cu scopul de a încuraja turismului ecologic în Delta Dunării și agrementul cu ambarcațiuni cu vâsle.

Cvartetul de tromboane Four Bones a fost înființat în anul 2002 de patru tineri dedicați instrumentelor lor deosebit de elegante, toți absolvenți ai Academiei de Muzică din Budapesta. În cei peste 10 ani de existență cvartetul Four Bones din Ungaria a concertat în numeroase țări ale lumii, concertele formației desfășurându-se în săli pline.

Turneul cuprinde următoarele stații:

– duminică, 21 august 2016, ora 19.00, Cluj, Zilele Maghiare din Cluj – Scena Paprika

– marți, 23 august 2016, ora 19.00, Bistrița, Sinagoga

– miercuri, 24 august 2016, ora 19.00, Târgu Mureș, Vâltoarea Mureșeană – Biblioteca Teleki

– joi, 25 august 2016, ora 19.00, Târgu Secuiesc, Târgul de toamnă – Curtea cu vin

– vineri, 26 august 2016, ora 19.00, Sfântu Gheorghe – Piața centrală

– sâmbătă, 27 august 2016, ora 20.00, Tulcea, RowmaniaFEST – scena de pe faleză

Componența Four Bones Quartet este: Magyar Péter, Gáspár Olivér, Angyal János și Gyetvai Péter. Ei reprezintă Ungaria la evenimente importante din străinătate și continuă să fie invitați permanent și în Asia. Discul lor intitulat Crossroads, apărut în 2011 reflectă varietatea și complexitatea repertoriului muzical: piesele compuse în mod special cvartetului Four Bones de către cinci compozitori contemporani maghiari călăuzesc auditorul într-o lume muzicală în care adesea se întrepătrund tangoul, jazzul, folkul și muzica clasică. De-a lungul anilor au colaborat cu numeroși artiști și cântăreți de excepție atât în concertele din Ungaria, cât și în turneele din străinătate, printre care îi menționăm pe Palya Bea, Szirtes Edina Mókus și Gereben Zita, precum și Szabó Balázs.

În anul 2014 cvartetul Four Bones a lansat un nou proiect, o nouă provocare pentru formație, care atinge din nou limitele diferitelor genuri. Sonoritatea „clasică” Four Bones este îmbogățită cu ajutorul electronicii moderne și al instrumentelor de percuție melodice și percusive, mânuite de Kovács Tamás „Tobzi” cu disciplina caracteristică muzicienilor de formație clasică, eliberat însă de orice rigiditate sau lipsă de idei adesea caracteristice celor din breaslă. Kovács Tamás „Tobzi” a colaborat la numeroase producții teatrale și pop, devenind cel mei râvnit percuționist „session” din Ungaria.

Proiectul prezentat în turneul din România cuprinde compoziții proprii, lucrări ale renumitului pianist și compozitor de jazz Nagy János, precum și melodii și ritmuri balcanice.

Timbre românești pentru Olimpiada de la Rio

Tematica Jocurilor Olimpice este una tradițională în filatelia românească, iar în 2016 Romfilatelia continuă această tradiție dedicând cel mai recent proiect de timbre Jocurilor Olimpice de Vară Brazilia 2016 (foto 5, 6).

Rio de Janeiro este orașul gazdă al competiției, fiind primul oraș sud-american care va găzdui Jocurile Olimpice de Vară, al doilea din America Latină după Ciudad de México în 1968 și primul din Emisfera sudică după 2000. Intitulată Jocurile Olimpice de Vară, Brazilia 2016, emisiunea tematică poate fi achiziționată din magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.

Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei ilustrează simbolic disciplina judo, un sport tradițional japonez. Judo-ul modern s-a dezvoltat din 1880 și a fost prezentat în premieră la JO de la Tokio, din 1968, ca sport demonstrativ.

Pe marca poștală cu valoarea nominală de 4 lei este reprezentată scrima, o disciplină considerată sport începând cu secolul al XV-lea. Inclusă în programul olimpic chiar de la prima ediție a Jocurilor moderne, în 1896, la Atena, scrima a fost prezentată fără întrerupere la toate edițiile JO.

Atletismul este sportul reprezentat grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, întrecerile atletice având loc chiar de la cea dintâi ediție a Jocurilor Olimpice antice, iar primii campioni fiind înregistrați încă din anul 776 î.Hr. Din 1896, de la prima ediție a JO moderne, concursurile atletice nu au lipsit niciodată din programul olimpic, bucurându-se de o popularitate constantă.

Cel de-al patrulea timbru, având valoarea nominală de 16 lei, face referire la tirul sportiv, prezent în competiția olimpică chiar de la ediția inaugurală a JO moderne, din anul 1896, la Atena. În prezent există 15 probe olimpice de tir, împărțite în trei discipline: pistol, pușcă și talere.

Emisiunea este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 28 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă și blocul de 4 timbre + 2 viniete.

După ce a avut aproape 300.000 de vizitatori, Expoziția „Comorile României” revine în țară

Perioada de prezentare a amplului proiect expozițional „Comorile României”   în Republica Populară Chineză a ajuns la final, cele 445 de piese excepționale de patrimoniu din colecțiile a peste 30 de muzee din România se vor întoarce în țară la finalul lunii august 2016.

La Muzeul Național al Chinei din Beijing expoziția a fost admirată de 110.000 persoane, între 28 ianuarie și 8 mai, iar la Muzeul Provinciei Sichuan din Chengdu a adunat 180.000 de vizitatori în intervalul 5 iunie – 5 august 2016.

În cadrul proiectului, coordonat de Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național de Artă al României și organizat în parteneriat cu peste 30 de muzee din țară, au fost prezentate creații ale marilor civilizații neolitice, din epoca bronzului și fierului, geto-dacice și romane, precum și ale culturii medievale și pre-moderne românești, multe dintre ele unice în lume, constituind adevărate comori universale.

Itinerarea expoziției „Comorile României” în Republica Populară Chineză a constituit un proiect major în cadrul Programului de cooperare culturală dintre guvernele celor două țări pe anii 2013-2016.

În acest moment, în țară, la Muzeul Național de Istorie a României este deschisă expoziția în oglindă intitulată România. „Civilizații suprapuse” ce reunește artefacte arheologice și istorice de primă importanță din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și ale altor muzee românești. Adevărate capodopere aparținând patrimoniul național, aceste obiecte stau mărturie cu privire la numeroasele civilizații care s-au succedat de-a lungul timpului în cuprinsul spațiului actual al României, loc de convergență culturală. Expoziția este deschisă până în data de 18 septembrie 2016.