Peste 10 milioane de români beneficiază de diferite forme de ajutoare sociale care costă statul, anual, în jur de 8,8 mld. lei (2 mld. euro – cifră avansată de fostul ministru al muncii, Mihai Șeitan). Ministerul Muncii anunță că lucrează la un “Cod social”, care să reunească toate aceste ajutoare și să le acorde doar acelora care au nevoie de ele.

În lipsa unui sistem informatic care să cuantifice situația este greu de spus cifra exactă a beneficiarilor, dar și a numărului de ajutoare acordate. Presa a relatat situații în care persoane care beneficiau de ajutoarele pentu nevăzători conduceau mașini. În ultimele luni, după ce a început reevaluarea persoanelor cu dosare de handicap, zeci de mii de astfel dosare au devenit suspecte de a fi false.

Numărul celor care beneficiază de ajutoare sociale a crescut puternic în ultimii ani. Doar într-o singură lună, în septembrie curent, pentru cele 43 de tipuri de ajutoare sociale aflate în evidența Agenției Naționale pentru Prestații Sociale au fost cheltuite 652 mil. lei. Însă ajutoarele acordate de comunitățile locale sunt și ele importante – peste 3 milioane de familii beneficiază de ajutoare de încălzire, de pildă. Pentru principalele 10 tipuri de ajutoare sociale statul cheltuiește anual 5-6 mld. lei.


1. Anul trecut a existat o dezbatere ca aceste alocații să fie plătite, fie în funcție de veniturile părinților, fie să fie acordate doar acelor copii cu o situație materială dificilă, pe considerentul că alocația reprezintă, de fapt, un ajutor social. Actualmente, alocația este o sumă fixă (42 de lei lunar) care se acordă oricărui copil de peste doi ani, până la cel puțin 18 ani. Copii cu handicap beneficiază de un supliment.

2.Alocația familială complementară se acordă familiilor sărace ale căror venituri (salarii, asigurări sociale de stat, indemnizații, burse, ajutoare) pe membru de familie nu depășesc 470 de lei. Cuantumul ajutorului este în funcție de numărul copiilor în întreținere – (50 lei pentru familia cu un copil, până la 70 de lei pentru cea cu peste 4 copii).

3.În România, au existat, în medie, în ultimii ani, 200.000, de familii formate dintr-un singur părinte care au primit ajutor. Acesta se asigură în funcție de numărul de copii în îngrijire – de la 70 de lei lunar pentru o familie cu un singur copil până la 90 de lei pentru familia cu patru copii și peste.

4.Indemnizația pentru creșterea copilului este cel mai mediatizat subiect al ultimelor zile, după ce Guvernul a anunțat că intenționează să reducă perioada în care se acordă acest ajutor, de la doi ani, la un an. Cuantumul este de 600 lei sau, opțional, 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 de lei.

5.Se acordă de la bugetele locale prin transfer de la bugetul de stat pentru însoțirea persoanelor cu handicap vizual grav. Cuantumul ajutorului reprezintă echivalentul salariului net al unui asistent social debutant cu studii medii din unitățile de stat.

6.Este o indemnizație lunară în cuantum de 202 lei pentru adultul cu handicap grav și în cuantum de 166 lei pentru adultul cu handicap accentuat.

7.Acordarea acestui ajutor a fost sub semnul întrebării după ce s-a descoperit în urma controalelor dispuse de guvern că mii de beneficiari primesc acest ajutor fără drept. Nu se acordă în funcție de vârstă. Este o sumă într-un cuantum de 91 de lei pentru adultul cu handicap grav, în cuantum de 68 de lei pentru adultul cu handicap accentuat și de 33,5 lei pentru adultul cu handicap mediu.

8.Este un venit minim garantat care se asigură în trepte. El reprezintă 125 de lei pentru o persoană singură, 225 de lei pentru familiile formate din două persoane și ajunge până la 462 de lei pentru familiile formate din cinci persoane (se adaugă câte 31 de lei pentru fiecare membru în plus al familiei).

9.Găzduirea în aceste cămine este pe o durată nelimitată. Numărul paturilor existente în căminele de bătrâni este insuficient, de
vreme ce, pentru a fi ocupate, se fac liste de așteptate. Organizațiile neguvernamentale contribuie și ele. Anul trecut, existau 40 de cămine de bătrân subvenționate de organizații neguvernamentale, care adăposteau peste 2.500 de bătrâni.

10. Sunt servicii care se prestează celor care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub venitul net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Constă în două mese calde pe zi, pentru o perioadă de maximum 90 de zile.

Cum taie Guvernul 800 de milioane de lei de la șomeri în 2011

Un proiect de ordonanță de urgență publicat pe site-ul Ministerului Muncii arată că Guvernul vrea să schimbe modalitatea de acordare a indemnizației de șomaj, lege care, potrivit unor estimări ale ZF, ar aduce o economie de 800 de milioane de lei anul viitor.

Statul a cheltuit în acest an 4,1 miliarde de lei pentru plata indemnizațiilor unui număr mediu de 700.000 de șomeri, iar în proiectul de buget pentru 2011 este estimată o creștere de până la 720.000 a celor care vor intra în evidențele Agenției Naționale petru Ocuparea Forței de Muncă și care urmează să primească indemnizații de șomaj în cuantum de 4,2 miliarde de lei.

Până în prezent, indemnizația de șomaj reprezenta un procent de 75% din salariul minim (de 600 de lei brut în 2010), însă reprezentanții Guvernului vor să înlocuiască baza de calcul de până acum cu un indicator social de referință, cu valoare mai scăzută – de 500 de lei.

“De la șomeri nu prea mai ai ce să iei, pentru că nu poți să dai afară jumătate de milion de oameni în doi ani și să te plângi că nu ai bani pentru plata șomerilor. Reducerile ar trebui făcute acolo unde sunt cheltuielile cele mai mari, adică la salariile mari și la achiziții. În 20 de ani de când urmăresc bugetele, nu am văzut o execuție bugetară făcută cum trebuie. Ca să putem vedea ce se întâmplă acolo, trebuie să existe o transparență mai mare, un tablou mai complet, pentru că nu poți să pui la investiții și un creion și o mașină”, a spus profesorul Vladimir Pasti din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Indicatorul social de referință a apărut prima dată în 2008, într-o lege prin care se dorea stimularea angajărilor, pentru că prezenta anumite facilități pentru angajatorii care recrutau persoane cu handicap sau care își instruiau angajații și primeau subvenții dacă îi țineau în plată pentru o anumită perioadă. În prevederile legii, prin care s-a stabilit inclusiv valoarea de 500 de lei a indicatorului, se preciza că acesta reprezintă unitatea de referință pentru toate prestațiile bănești din bugetul asigurărilor sociale, însă cu excepția indemnizațiilor de șomaj.

Dacă statul ar fi păstrat aceeași modalitate de calcul – luând în considerare salariul minim pe economie – și în 2011, în condițiile în care acesta a crescut la valoarea de 670 de lei, atunci costurile pentru indemnizațiile de șomaj ar fi fost cu peste 1,4 miliarde le lei mai mari decât sunt prognozate în prezent pentru anul viitor.

Paradoxal însă, rata șomajului a scăzut în ultimele luni, deși reprezentanții Ministerului de Finanțe spun că 87.000 de bugetari și-au pierdut locul de muncă de la începutul anului.

Potrivit premierului Emil Boc, în prezent lucrează 1,291 milioane de angajați la stat. În scrisoarea convenită cu FMI la finalul misiunii din octombrie – noiembrie Guvernul s-a angajat să dea afară 70.000 de oameni în acest an, dar statisticile contrazic declarațiile reprezentanților autorităților, arătând că restructurarea nu s-a făcut nici pe jumătate. Datele de la Institutul Național de Statistică arată că numai 30.000 de bugetari și-au pierdut locul de muncă în primele opt luni ale anului.

“Sunt tot felul de șmecherii pe care le-au făcut ca să nu dea oamenii afară. Fie nu i-au mai înlocuit pe cei care s-au pensionat, fie au restructurat posturi și nu oameni, fie au externalizat unele servicii și au lucrat cu aceiași oameni, numai că au mutat cheltuielile cu salarii la cele de achiziții, toate aceste modalități sunt folosite de ani de zile în sistem”, a adăugat Pasti.

Chiar premierul Emil Boc a spus recent că Guvernul intenționează să reducă, în continuare, și în 2011, numărul de bugetari și că politica sa va avea în vedere concedierile naturale, realizate prin pensionare, prin încetarea amiabilă a raporturilor de muncă sau prin plecarea angajaților la studii în străinătate. Teoretic, numărul de bugetari ar trebui să se reducă cu 15.000 în 2011.

Rata șomajului a scăzut în luna octombrie la 7,08%, pentru cea de-a șaptea lună consecutiv în acest an, în condițiile în care numărul șomerilor ar fi trebuit să crească ca urmare a concedierilor din sectorul
public și a precauției cu care companiile private au făcut angajări. În prezent, în România există aproximativ 645.000 de șomeri, cu 120.000 mai puțini decât în luna martie, când rata șomajului a înregistrat cea mai abruptă creștere din 1992 încoace. Adelina Mihai