După ce în primele două părți ați învățat câte ceva despre cotrobăitul prin băi și dormitoare, aflați acum rezultatele unui studiu transnațional dedicat ritmului de viață. Fragmentul ce urmează este extras din cartea “Pe gaura cheii” a lui Sam Gosling, profesor de psihologie la Universitatea din Austin, Texas. Volumul este în curs de apariție la Editura Trei.
Minutul elvețian și ora peruană
Colega mea de birou crede că se comportă neglijent dacă apare cu mai puțin de jumătate de oră înainte de curs – așa că ați face bine să n-o credeți dacă se va plânge că “s-a lenevit” doar pentru că acum vine cu 10 minute înainte de curs. În mod similar, oamenii din diferitele culturi folosesc standarde diferite pentru a judeca comportamentele. Dacă ajungi cu un minut după ora stabilită la o întâlnire poate fi considerat târziu în Elveția, dar destul de acceptabil în Brazilia. Problemele provocate de standardele care se schimbă i-au făcut pe unii cercetători să adopte o abordare mai obiectivă față de studiul stereotipurilor naționale, comparând țările în funcție de datele obiective.
Unul dintre cele mai evidente lucruri cu privire la călătoria dintr-o țară în alta este diferența aparentă de ritm de viață – în unele țări întreaga populație pare că ia amfetamine, localnicii agitându-se cu frenezie pentru a îndeplini diferite sarcini și ducându-se în diverse locuri cu o repeziciune alarmantă. În alte locuri, cetățenii merg relaxați, fără nicio grijă dintr-un loc de popas într-altul, de parcă beau apă cu somnifere. Peruvienii chiar au conceptul de hora peruana, sau “oră peruană”, care se traduce cam cu o oră mai târziu. Atât de relaxată este punctualitatea peruană încât guvernul acestei țări a promovat o campanie – la hora sin demora sau “ceasul fără întârziere” – pentru a îmbunătăți reputația națiunii.
Cât de repede cumperi un timbru
Robert Levine, psiholog la Universitatea de Stat din California, Fresno, a avut curiozitatea să studieze aceste aparente diferențe ale ritmului de viață. Viața în unele țări merge mai repede decât în altele sau este doar o iluzie? Pentru a compara viteza la care își desfășoară oamenii activitățile de rutină, Levine a pregătit o echipă de cercetători clandestini. Pe măsură ce locuitorii centrelor din Amsterdam, Dublin, Jakarta, Rio de Janeiro, Sofia, Tokyo și alte douăzeci și cinci de centre urbane își văd cu nepăsare de viețile lor de zi cu zi, cercetătorii s-au amplasat în taină în puncte strategice din aceste orașe.
Aceștia au măsurat o distanță de douăzeci de metri pe trotuar și, din ascunzătorile lor, au folosit cronometre pentru a calcula cât de repede mergeau localnicii. Apoi, cercetătorii sub acoperire s-au dus la băncile din oraș și au înregistrat acuratețea ceasurilor de acolo. Ultimul test a fost acela de a măsura timpul necesar pentru a cumpăra un timbru de la oficiul poștal din zonă. Combinând rezultatele acestor teste simple, Levine a putut să cuantifice ritmul de viață din diferite orașe. Ce țări s-au aflat în fruntea listei? Ritmul de viață a fost mai rapid în Elveția, Irlanda și Germania. Cele mai încete s-au înregistrat în Mexic, Indonezia și Brazilia. Așa că dacă aflați că un coleg nou de muncă este din Brazilia, dacă nu mai aveți alte informații despre el, puteți crede că acesta are o abordare mai lejeră cu privire la timp, decât un coleg elvețian. Lista completă a țărilor din cadrul studiului lui Levine – de la cea mai rapidă până la cea mai înceată – este prezentată mai jos.
Ritmul de viață din 31 de țări
1. Elveția – Cea mai rapidă
2. Irlanda
3. Germania
4. Japonia
5. Italia
6. Anglia
7. Suedia
8. Austria
9. Olanda
10. Hong Kong
11. Franța
12. Polonia
13. Costa Rica
14. Taiwan
15. Singapore
16. Statele Unite
17. Canada
18. Coreea de Sud
19. Ungaria
20. Cehia
21. Grecia
22. Kenia
23. China
24. Bulgaria
25. România
26. Iordania
27. Siria
28. Salvador
29. Brazilia
30. Indonezia
31. Mexic – Cea mai înceată
Levine a descoperit că ritmul de viață era asociat cu o mulțime de alte trăsături ale acestor țări. Țările cu un ritm rapid de viață au tendința să aibă climat mai rece, sunt productive din punct de vedere economic, au rate ridicate ale fumatului și rate mai ridicate ale morții datorate afecțiunilor de inimă.
Fragment din volumul lui Sam Gosling “Pe gaura cheii. Află firea celorlalți cotrobăind prin lucrurile lor”, în curs de apariție la Editura Trei, în colecția “Psihologie practică”. Traducere de Daria Protopopescu. Subtitlurile aparțin redacției.