Sub Soarele incins al zilei si in intunericul noptii, materia a fost transmutata prin foc sau modelata prin framantare ori batere.
S-a intamplat la Vadastra, in arheoparcul devenit un laborator sub cerul liber, unde alchimia materiei a permis inca o data transgresarea timpului.
Pe harta europeana a experimentelor arheologice, modesta comuna Vadastra din judetul Olt a devenit o destinatie importanta in doar cativa ani, de cand aici se desfasoara o serie de aplicatii de pirotehnologie si arhitectura vernaculara menite sa scoata la lumina si sa puna in valoare tehnologii ale trecutului. Este vorba despre Proiectul Vadastra, initiat si sustinut de catre Departamentul de Cercetare al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, coordonat de prof. dr. Dragos Gheorghiu. Monitorizat de revista Descopera incepand din anul 2004, Proiectul Vadastra se afla si in baza de date a Prehistoric Ceramic Research Group din Marea Britanie (www.pcrg. org.uk/iframe/articles/vadastra.html). In arheoparcul de la Vadastra, anual se dezvolta noi proiecte si se continua cele initiate in anul 2000, in cadrul unui demers international la care participa cu forte semnificative studentii de la masterat ai Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti. Anul acesta, in cadrul actiunii, dr. George Nash de la Universitatea Bristol a fost invitat sa-si continue colaborarea inceputa in anul 2002 in zona studiilor ceramice.
Campania din vara anului 2005 s-a axat in principal pe constructia a doua noi case preistorice, actiune la care au colaborat toti participantii la proiect. Structurile de rezistenta, din lemn, ale celor doua case au fost cioplite si traforate de catre studentii Catalin Oancea, Marius Stroe, Stefan Ungureanu si Dragos Manea, unele dintre operatii fiind realizate cu ajutorul unor topoare de piatra slefuita concepute de Marius Stroe.
Un alt subiect important a vizat dezvoltarea experimentelor de arheometalurgie initiate de Catalin Oancea si Marius Stroe in campaniile anterioare, operatii care au generat la randul lor experimente de ecodesign.
In plus, au fost continuate actiunile de confectionare a vaselor si obiectelor ceramice de mari dimensiuni, de calitatea carora au raspuns studentele Andreea Oprita si Virginia Toma, in paralel cu experimentele Virginiei Toma de decorare a macroobiectelor ceramice. Condus de Elena Bazu, experimentul de testare a argilelor locale extrase din cariera romana de lut aflata in apropierea satului Vadastra s-a concretizat intr-o sculptura ceramica monumentala.
Impreuna, Ionela Tudor si Dragos Manea au modelat structura din lemn a unui vehicul de tractiune, realizand o lucrare de arta moderna. In aceeasi perspectiva, elemente din ritualul Caloianului au fost interpretate plastic de Adrian Serbanescu.
Experimentele realizate la Vadastra au fost numeroase, de la metode de aprindere a focului si de fabricare a unor unelte din silex, la spectacole de sunet si lumina performate in noaptea campiei danubiene. De adaugat faptul ca, dupa o scurta perioada de intrerupere (2003), s-au reluat cursurile de ceramica pentru copiii din sat, predate de Andreea Oprita si Virginia Toma.
Anul viitor, Proiectul Vadastra isi va continua colaborarea atat cu oamenii de stiinta din Europa si din Statele Unite, cat si cu studentii straini care si-au anuntat intentia de a participa la el. Recent, autorii proiectului au primit o oferta de colaborare din partea Academiei de Stiinte din Polonia pentru a realiza piroexperimente. De la acest punct incolo, sunteti invitati ca pe baza imaginilor sa coborati pe timp in jos pana in Neolitic. Va insotim de aproape.
Prof. dr. Dragos Gheorghiu
Si echipa de artiSti VAdastra 2005
FOC SI SPATIU
Folosind focul ca mijloc de expresie, Virginia Toma a incercat, printr-un ansamblu de structuri de combustie ceramice dispuse circular, sa reconstituie un spatiu sacru privit dintr-o perspectiva contemporana. Ansamblul ei se incadreaza doar din punct de vedere estetic in peisajul neolitic.
METAL
Pentru Marius Stroe, de fiecare data, experimentul este un pas inainte in intelegerea drumului de urmat. Dupa parerea artistului, nu exista experiment nereusit.
Catalin Oancea nu stie inca totul despre tehnicile arhaice de topire a metalului, dar are cateva tentative izbutite de topire a bronzului si a cuprului. Este fascinat de foc si de prelucrarea metalului. Poate ca alchimia a inceput de unde am inceput si noi.
Caloianul
Cand seceta dureaza mult, exista obiceiul ca fetele si femeile de la tara, framantand lut galben, sa modeleze un om in miniatura â numit Caloian sau Scaloian â, pe care-l pun intr-un mic cosciug ca pe mort, il plang si-l tamaiaza, iar apoi il ingroapa. Dupa trei zile, Caloianul este dezgropat si pus pe rau ca sa cheme norii si apele.
Intre arta si stiinta
Campania din acest an s-a caracterizat prin diversitatea experimentelor realizate la scara mare, experimente care au imbinat tehnologiile artei cu cele ale stiintei. Prin intermediul unor tehnologii noi de constructie a vaselor ceramice, profesionistii au realizat aici lucrari de mare valoare, experimentand cele mai eficiente metode de constructie a obiectelor arhitecturale sau a vehiculelor traditionale si reinterpretand tehnicile de topire si de turnare a metalelor. A fost continuat transferul tehnologic catre comunitate in colaborare cu fierarul satului, predarea tehnicilor ceramice elementare copiilor si reintroducerea vechiului obicei al Caloianului. Aparitia unor noi talente dintre tinerii satului, precum Alin sau Mihaita, care continua arta mesterului local Ion Cococi, a confirmat faptul ca Proiectul Vadastra este viu si de perspectiva.
CUM SA CONSTRIESTI O CASA IN 10 ZILE
Ziua 1
Construirea unei case este o experienta interesanta din perspectiva tehnologiei, dar si o bucurie spatiala a celor care au lucrat. Primul pas spre cucerirea spatiului a inceput cu trasarea fundatiei.
Ziua 2
Structura de lemn a casei la acest nivel poate fi perceputa ca un semn grafic in iarba. Stefan Ungureanu, desi este grafician, a lucrat ca tamplar, fiind interesat de valoarea plastica a imbinarilor materialelor.
Ziua 3
In pamantul uscat si iarba uscata a campiei, Marius Stroe a reusit sa ridice scheletul din lemn al unei case neolitice. Toate acestea pe un soare dogoritor si nemilos, care ardea spatele si usca pielea muncitorilor.
Ziua 4
Dupa ce dimineata au despicat trunchiuri de copaci si au stricat doua topoare de piatra, Catalin, Marius, Dragos si Stefan au fixat pana la apusul Soarelui structura acoperisului cu cuie de lemn si cu sfoara.
Ziua 5
Dupa inchegarea pamantului cu paie, s-a inceput ridicarea peretilor. Intregul grup ia parte ritualic la eveniment alaturi de satenii care au ajutat echipa. Peretii au inceput deja sa arunce umbre.
Ziua 6
O alta zi de lucru in care s-a inaintat cu ridicarea peretilor. Ferestrele rotunde au inceput sa primeasca lumina Soarelui ce apunea. Casa a devenit deja un element vizibil pe intinderea campiei.
Ziua 7
Pe o structura de nuiele impletite s-a ridicat cuptorul casei; el reprezinta simbolul locuintei (este construit in aceeasi forma si cu aceeasi tehnologie ca si aceasta), fiind centrul ei de atractie.
Ziua 8
Cei mai activi sateni au fost fratii Alexandru si Marian Stoian; cei doi au finalizat, aproape singuri, munca unei intregi echipe. Poate cele mai interesante imagini ale casei sunt cele din momentul terminarii tavanului.
Ziua 9
Decorul a fost inspirat din arta culturii Gumelnita, cu scopul de a evidentia forma constructiei si de a-i crea acesteia o identitate distincta. Virginia Toma a pictat casa impreuna cu Roxana, o fetita de 10 ani din sat.
Ziua 10
Se spune ca orice om in viata lui trebuie sa planteze un pom si sa construiasca o casa. Proiectul a oferit echipei Vadastra aceasta ocazie. Dupa ce a fost gata, casa a rasplatit oamenii cu o generoasa portie de umbra.