Pensiile de breasla, primul pas catre pensiile private

Guvernul s-a hotarat sa reglementeze un sistem de pensii paralel cu cel public – schemele de pensii ocupationale. “Ocupationale”, pentru ca sunt strand legate de activitatea viitorilor pensionari. Asadar, breasla siderurgistilor sau cea a medicilor ar urma sa contribuie la niste fonduri, administrate de societati constituite de patronate si/sau sindicate sau cu care acestea incheie contracte. Banii depusi ar urma sa sporeasca, sub administrarea societatilor de pensii sau a companiilor de asigurari, iar dupa 30-40 de ani pensia ocupationala sa o suplimenteze pe cea publica.  Miza este imensa. Numai  la o contributie de 5% din salariul mediu brut, sumele care s-ar aduna annual in aceste fonduri ar fi de 4-500 milioane $ (luand in calcul salariul mediu brut din Romania de circa 2.000 $/an inmultit cu 4,7 milioane salariati). Cine va controla unde merg acesti bani? Ministerul Muncii a aruncat propunerea in arena. De acum dezbateri.
Prevederi din proiectul de lege
(1) Ce este schema facultativa de pensii ocupationale:
* Desemneaza un sistem de termene, conditii si reguli de baza caruia furnizorul de pensii ocupationale plateste pensii participantilor.
* Trebuie sa contina metodele pentru determinarea valorii si periodicitatii contributiilor, modul de impartire a acestora intre angajat si patron, precum si metodele pentru efectuarea platii pensiilor ocupationale, a frecventei, duratei si actualizarii acestor plati.
* Poate fi propusa de un patron sau un grup de patroni, un sindicat sau un grup de sindicate, pentru angajatii/membrii lor, pentru fostii angajati/membri si pentru rudele aflate in intretinerea acestora, in urmatoarele conditii:
– prin participarea la constituirea unei societati de pensii care sa administreze un fond de pensii ocupationale;
– prin incheierea de contracte cu furnizori de scheme facultative de pensii ocupationale.
* Pentru infiintarea unei scheme facultative de pensii ocupationale este obligatorie prevederea unor dispozitii specifice in contractele colective de munca la nivel de intreprindere, grup de intreprinderi sau ramura, dupa caz.
* Angajarea unei persoane, dobandirea calitatii de membru al unui sindicat nu pot fi conditionate de participarea sau continuarea participarii la o schema facultativa de pensii ocupationale si nu se pot face retineri din salariu pentru contributii la o astfel de schema fara acordul scris al persoanei respective.
(2)Cine va da pensiile (furnizorii de scheme facultative de pensii)
* Furnizorul unei scheme facultative de pensii ocupationale poate fi:
– o societate de pensii care administreaza un fond de pensii ocupationale, care a primit o licenta in conformitate cu prezenta lege;
– o societate de asigurari care detine o licenta valabila pentru a desfasura activitati de asigurari de viata in conformitate cu legislatia privind asigurarile.
* Furnizorul unei scheme facultative de pensii ocupationale colecteaza contributiile de la platitori, le investeste si plateste pensii ocupationale participantilor, dupa pensionare, sau beneficiarilor acestora, in urmatoarele conditii:
– nu inainte de implinirea varstei de 50 ani, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 70 ani;
– daca au fost platite contributii pe o perioada de minimum cinci ani;
– in caz de deces sau de invaliditate.
* Pensia ocupationala reprezinta suma in numerar platita periodic sau in alte modalitati prevazute in schema facultativa de pensii ocupationale, unui participant la acea schema dupa pensionare, aditional si complet distincta de beneficiile furnizate de sistemul public de pensii.
* Un participant la o schema facultativa de pensii ocupationale poate alege furnizorul autorizat de la care sa achizitioneze o pensie ocupationala.
(3)Cine pot fi viitorii pensionari
* Poate fi participant la o schema facultativa de pensii ocupationale:
– o persoana fizica care a aderat la o schema facultativa de pensii ocupationale in baza prevederilor contractului colectiv de munca, in numele careia s-au platit contributii unui furnizor si care are un drept prezent sau viitor la beneficii;
– beneficiarii unei astfel de persoane care au dobandit dreptul prezent sau viitor la beneficii.
* Daca un participant la o schema facultativa de pensii ocupationale:
– inceteaza temporar plata contributiei, acesta isi pastreaza drepturile, conform regulilor schemei facultative de pensii ocupationale;
– decedeaza inainte de pensionare, activele existente in contul sau vor fi distribuite beneficiarilor desemnati;
– devine invalid sau complet incapabil de a presta o munca din cauza acelei invaliditati, acesta va avea dreptul sa foloseasca suma din contul sau in acelasi fel ca si un beneficiar.
* Suma din contul unui participant la o schema facultativa de pensii ocupationale constituie activele personale ale acestuia.
* Dreptul unui participant la o schema facultativa de pensii ocupationale constituie activele personale ale acestuia.
* Suma din contul participantului la o schema facultativa de pensii ocupationale nu poate face obiectul nici unei masuri de executare silita, nu poate fi gajata sau cesionata, sub sanctiunea nulitatii.
Contributiile nu se impoziteaza
* Contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale nu se impoziteaza.
* Prin contractul colectiv de munca la nivel de intreprindere, grup de intreprinderi sau ramura, dupa caz, se va stabili nivelul minim al contributiilor pentru un participant, care va fi acelasi pentru toti participantii la schema facultativa de pensii ocupationale.
* Participantii pot in orice moment sa reduca, sa suspende sau sa inceteze contributiile la o schema facultativa de pensii ocupationale, fara nici un fel de sanctiune sau amenda.
Drum sinuos spre pensiile private
Din ce in ce mai multi pensionari si din ce in ce mai putini salariati care sa-i sustina. Fenomenul care a luat amploare in statele occidentale in ultimele tre-patru decenii, din cauza imbatranirii populatiei, s-a manifestat foarte brusc in Romania.
In ultimii 10 ani, pensionarile anticipate (care au mascat somajul), pensionarile pe caz de boala si emigrarea fortei de munca tinere au facut ca de la un pensionar la patru salariati raportul sa ajunga acum un pensionar si jumatate la un salariat.
In acest conditii, din 1997 incoace, se tot vorbeste de reforma pensiilor: cu ce se poate inlocui (sau completa) sistemul pay-as-you-go, adica actuala formula a pensiilor publice, in care cei activi ii sustin pe varstnici ?
Cu un sistem de conturi individuale administrate de companii private foarte puternice, asa cum s-a facut in Chile si in alte cateva tari din America Latina acum 20 de ani, au propus atunci o parte dintre economistii de la Ministerul Muncii.   
Solutia, care a fost deja aplicata si in alte tari din Europa Centrala si de Est, ca Polonia sau Ungaria, presupune ca o parte din banii care merg acum catre fondul public de pensii- adica 35% din salariul brut- sa se indrepte, obligatoriu, catre niste fonduri universale de pensii publice administrate privat. Avantajele: fiecare contributor isi poate urmari contul, poate alege compania de administrare daca nu-i convine randamentul iar competitia dintre fonduri va duce la randamente mai bune decat cele pe care le poate furniza statul.
Dezavantajul major: prin deturnarea de la bugetul asigurarilor sociale a unei parti masive din venituri, deficitul devine si mai mare. In plus, durata indelungata a acestui tip de contract presupune o mare incredere in “furnizorii” pensiilor: cine garanteaza ca dupa 20-30 de ani compania la care ai contribuit va mai fi in picioare?
Probabil ca din cauza acestor doua mari dezavantaje, Ordonanta de Urgenta prin care erau infiintate fondurile de pensii universale administrate privat, data pe ultima suta de metri de Guvernul Isarescu, a fost printre primele suspendate si ulterior abrogate de Guvernul Nastase.
Dupa noiembrie 2000 s-a asternut linistea peste reforma sistemului de pensii. Pana acum o luna, cand au aparut cateva declaratii ale unor oficiali din Ministerul Muncii, privind un nou proiect de lege, de data aceasta privind pensiile ocupationale. Proiectul propune tot o administrare privata pentru furnizare de pensii – dar de data asta facultativ. Doar cine vrea sa aiba o pensie mai buna va participa. Astfel, gaura de la buget nu mai apare. Ramane spaima de faliment sau de frauda cu banii pensionarilor. Reprezentantii Ministerului declara ca printr-o buna supraveghere vor fi evitate.
Intre timp insa, companiile de asigurari de viata s-au miscat si ofera deja pensii private. Marile companii nu au asteptat sa se gandeasca statul la angajatii lor – ci au inceput sa contribuie, prin asa numitele programe employee benefits, in conturi individuale pentru beneficii ulterioare ale angajatilor.