Premierul elen George Papandreou a promis în 2009, pentru a atrage voturile alegătorilor, că va anula un acord de vânzare a unei participații la cea mai mare companie de telecomunicații din Grecia, Hellenic Telecommunications Organization (OTE), scrie Bloomberg.
Forțată să strângă bani, Grecia a vândut 10% din OTE către Deutsche Telekom la un preț echivalent cu mai puțin de o treime din cât a plătit în 2009 compania germană ultima dată când a achiziționat titluri ale operatorului telecom elen, scrie Bloomberg. OTE controlează în România Romtelecom și subsidiarele locale ale operatorului de telecomunicații mobile Cosmote și retailerului Germanos.
Vânzarea subliniază dificultățile cu care se confruntă
state europene împovărate cu datorii, precum Grecia și Irlanda,
care speră să strângă până la 71,5 miliarde euro prin ceea ce
reprezintă cel mai mare “târg” pentru vânzarea activelor de stat
din ultimul deceniu. Speranțele s-ar putea lovi de preferința
investitorilor pentru activele mai profitabile din Asia și de
prețurile mai mici decât guvernele sunt dispuse să accepte, spun
analiștii. Amenințarea unui default al Greciei sau chiar a
destrămării zonei euro sperie cumpărătorii și presează
prețurile.
“Vânzările forțate într-o situație de criză de obicei nu se fac în condiții bune pentru vânzător. Fondurile de administrare a averilor investesc în active sigure, iar europenii iubesc China. Este greu de înțeles cum Grecia va putea strânge atât de mulți bani”, a afirmat William Megginson, profesor de finanțe la Universitatea din Oklahoma. El a consiliat guvernul italian în privința mai multor privatizări făcute în perioada 2002-2007. Datoriile record acumulate de Grecia, Spania, Irlanda și Portugalia au pus la încercare unitatea Uniunii Europene. Cu Grecia încapabilă să se împrumute din cauza randamentelor foarte ridicate pentru obligațiuni cerute de investitori, președintele BCE Jean-Claude Trichet s-a opus eforturilor de a pune în spatele deținătorilor de obligațiuni o parte din povara salvării statului elen prin restructurarea datoriilor. El a insistat în schimb pe vânzarea activelor de stat ca parte a soluției.
Grecia, a cărei datorie depășește 150% din PIB, s-a angajat să strângă suma record de 50 de miliarde de euro din înstrăinarea activelor de stat până în 2015. Printre aceste proprietăți se numără un club de golf de pe insula Rhodos și participații la compania națională de gaze naturale.
Spania intenționează să vândă participații la loteria de stat și un operator aeroportuar pentru a strânge 14 mld. euro în cea mai mare acțiune de acest fel din istoria sa. Portugalia și Irlanda vor să atragă 7,5 mld. euro.
Activele de stat scoase la vânzare de Irlanda cuprind ferma de cai National Stud și acțiuni la Aer Lingus, al doilea mare operator aerian irlandez. Toți cumpărătorii vor căuta chilipiruri, avertizează băncile. “Problema este dacă vânzătorii vor obține valoarea integrală. Guvernele vor primi un preț corect, dar probabil nu la fel de mare cum ar fi primit dacă vânzările ar fi fost pregătite din timp”, a spus David Sola, director executiv la banca de investiții Houlihan Lokey.
Guvernele, care trebuie să reziste protestelor sindicatelor care se opun vânzărilor, nu vor să fie considerate vânzători ieftini.
În pofida protestelor, programele de privatizări continuă. În Grecia, Papandreou a ales luna trecută băncile Deutsche Bank și Credit Suisse pentru gestionarea unor vânzări, printre care 34% din compania de jocuri de noroc Opap, pachet cu o valoare de piață de 1,2 miliarde de euro. Citigroup ajută guvernul să găsească dezvoltatori pentru fostul aeroport al Atenei Hellenikon, care stă pe un teren evaluat la patru miliarde de dolari.
Premierul Qatarului Hamad bin Jasim Al-Thani a declarat recent că discuțiile cu Grecia continuă după ce statul arab s-a angajat în septembrie să ia în considerare investiții de până la cinci miliarde de euro în turism, proiecte imobiliare și pe alte piețe grecești.
Aceste vânzări vin în contextul în care investițiile străine din Portugalia, Grecia și Spania au scăzut anul trecut cu 10%. “Europa s-ar putea să fi atins punctul culminant la capitolul destinații pentru investiții”, a spus Marc Lhermitte, analist la Ernst & Young.
Vânzările din Europa se confruntă cu o competiție în creștere din partea unor acțiuni de același fel din alte zone, apreciază analiștii. Unii dintre aceștia consideră că privatizările precum cea a loteriei spaniole ar putea avea mai mult succes decât vânzările de active.
Ei mai cred că unele active, printre care Opap, vor avea nevoie de reglementări noi pentru a câștiga încrederea investitorilor. Acțiunile Opap au scăzut cu 32% după 28 martie. Indicele general al bursei de la Atena este aproape de minimul ultimilor 14 ani.