Insolvența Hidroelectrica ar putea îngheța creditarea și pentru companiile de stat, unul dintre puținele sectoare din economie pe care bancherii s-au încumetat să-l crediteze în ultimii ani, iar efectele negative anulează eventualele câștiguri pe care statul le-ar obține din anularea sau renegocierea contractelor bilaterale ale producătorului de energie, susțin analiștii.
“Eu echivalez această insolvență cu efectul căderii Lehman Brothers pentru sectorul financiar din România”, a declarat Ionel Blănculescu, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți financiari locali.“Probabil că cei care au gândit operațiunea au crezut că vor rezolva problema contractelor bilaterale, deoarece articolul 86 din Legea 85 a insolvenței spune că administratorul judiciar poate să denunțe orice fel de contract. Efectele care s-au produs în piață sunt însă înzecit mai negative. Acea mare expunere de 500 de milioane de dolari a sectorului bancar pe Hidroelectrica a transmis un semnal negativ băncilor străine. Asta s-a văzut imediat în emisiunea de titluri de stat, unde băncile au ridicat randamentele cerute”, a explicat Blănculescu.
Luni, la emisiunea de titluri de stat pe un an, randamentul cerut de bănci a crescut la 5,85% de la 5,29% anterior, astfel că Ministerul Finanțelor a respins ofertele băncilor. Ieri Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a atras 94,6 mil. lei prin vânzarea de obligațiuni cu scadența în ianuarie 2016, mult sub valoarea indicativă de 400 mil. lei, la un randament de 6,28%, în creștere cu 0,19 puncte procentuale față de cel plătit la licitația din luna mai, de 6,09%. Această reacție concretă se suprapune peste declarațiile dure ale bancherilor, care au catalogat măsura de a declara insolvența Hidroelectrica pentru a scăpa de contractele cu “băieții deștepți” ca fiind contraproductivă și foarte riscantă.
Mai mult de 10 bănci locale și instituții financiare internaționale s-au trezit luni cu o problemă foarte mare: creditele de 2,15 mld. lei (500 mil. euro) pe care le-au acordat Hidroelectrica, care erau privite ca foarte sigure, au devenit peste noapte incerte. Din cauza insolvenței Hidroelectrica, băncile ar putea fi obligate să provizioneze aceste credite, ceea ce ar însemna să înregistreze pierderi și să fie obligate să-și suplimenteze capitalurile. Multe dintre băncile locale care au creditat Hidroelectrica fac parte din grupuri internaționale, care au rămas șocate când au aflat ce se întâmplă în România. Reacția pe moment este de a opri orice finanțare pentru subsidiarele locale atâta timp cât se dovedește că nici cele mai mari companii de stat nu pot fi considerate sigure, după cum au explicat bancherii. “Sectorul bancar e fosrte expus la această insolvență. În mod normal, când o companie intră în insolvență apare provizionarea. În plus, toate creditele devin exigibile pentru rambursare anticipată. În acest caz, băncile care au garanții de stat pot executa aceste garanții, ceea ce este o problemă pentru bugetul de stat”, a explicat Blănculescu.
Hidroelectrica are credite garantate de stat în valoare de circa 230 mil. lei, conform raportului pe 2011, contractate de la BIRD, UBS și BERD. Pentru alte împrumuturi Ministerul Economiei a emis “scrisori de confort”. Restul sunt garantate cu creanțele rezultate din contractele bilaterale, care nu pot fi executate după insolvență, astfel că băncile au o mare problemă. BRD are împrumuturi de 394 mil. lei, ING – de 359 mil. lei, UniCredit Austria – de 306 mil. lei, iar Citi – de 270 mil. lei, iar lista continuă cu BCR, RBS, Banca Transilvania, Alpha Bank.
Pentru a-i liniști pe bancheri, oficialii din Ministerul Economiei i-au convocat luni la minister unde le-ar fi promis că Guvernul va emite o ordonanță de urgență prin care va garanta toate creditele Hidroelectrica. Măsura ar fi însă fără precedent, iar specialiștii spun că este imposibil de pus în practică din cauză că ar fi considerată ajutor de stat, care trebuie aprobat de Comisia Europeană. Reprezentanții Ministerului Economiei nu au putut fi contactați ieri pentru comentarii.
“Cred că e o poveste asta cu garanțiile de stat, aruncată ca să-i liniștească pe bancheri. Nu cred că cineva va crea precedentul de a acorda astfel de garanții și nu cred că o astfel de măsură va primi acordul Comisiei Europene și al FMI”, a declarat Blănculescu.
El mai spune că s-a ajuns într-o situație foarte complicată și s-a creat un precedent periculos pentru bănci. “Datoriile scadente sunt de până în 100 mil. euro. La puterea unei astfel de companii, asta era o problemă rezolvabilă și nu se pune problema să nu fi putut obține finanțare. Fiind bijuteria coroanei, acum multă lume așteaptă urmări, alte insolvențe. Poate că inițiativa a fost cu bună credință plecată, dar prost executată. Efectul e mai mult negativ decât pozitiv și nici nu știm cu certitudine că vor fi denunțate acele contracte”, a conchis Blănculescu.