Peste 70% din cei care se înscriu la cursurile de calificare și recalificare profesională sunt persoane care au un loc de muncă, în timp ce doar 11% din numărul total de peste 423.000 de români participanți la astfel de programe sunt șomeri, potrivit studiului prezentat joi de Blocul Național Sindical (BNS), pe baza unui eșantion de 11.000 de respondenți.
În topul celor mai căutate cursuri de calificare și recalificare profesională se numără programele care vizează unele dintre cele mai “instabile” locuri de muncă din punct de vedere al duratei de ocupare a acestora – aproape 16,6% din persoanele care au optat pentru o calificare s-au înscris la cursurile de ospătar bucătar, în timp ce 11,7% și-au ales cursuri de operator și procesare date și 9,1% au vrut să se califice ca agenți de pază. În ciuda acestei instabilități, pentru fiecare dintre cele trei meserii locurile de muncă au crescut în ultimii trei ani, de la 15% pentru ospătari până la 19% pentru operatorii de date.
“Cei mai mulți dintre românii care s-au înscris la aceste cursuri au optat pentru cele mai «volatile» ocupații și cele mai scurte programe de formare de altfel, care durează două sau trei luni”, spune Dumitru Costin, președintele BNS.
Potrivit studiului, media de vechime a celor mai instabile locuri de muncă variază între 53 de luni (4,4 ani) pentru posturile de ospătari și 65,6 luni (5,4 ani) pentru cei care lucrează ca agenți de pază.
La polul opus, cele mai puțin căutate cursuri de calificare și recalificare de români sunt cele care vizează ocupația de administrator turism (doar 1,4% de cereri), agent de vânzări (cu 2% cereri) și cea de contabil (pentru care au optat 2,3% din cei 11.000 de respondenți).
În ceea ce privește motivația alegerii de formare prin intermediul unui curs de calificare sau recalificare, peste 50% dintre cei care au participat la studiu au spus că și-au dorit să dobândească competențe necesare unei alte ocupații decât a celei în care erau deja calificați. În același timp, doar 3% dintre ei și-au dorit să obțină o certificare formală a competențelor pe care le aveau deja într-o anumită ocupație.
Din punctul de vedere al eficienței pe care o prezintă cursurile de calificare și recalificare în România, atât reprezentanții BNS, cât și ministrul muncii Mariana Câmpeanu spun că acestea nu sunt corelate cu cerințele care există în prezent pe piața locală a muncii.
“Cursurile de formare, la fel ca studiile superioare se fac în mod formal în România. Toată lumea vrea să aibă o patalama, fiecare face facultatea așa cum o face, mulți își iau câte zece masterate, dar nici nu știu titlul domeniilor pentru care s-au specializat. La fel se întâmplă și cu aceste programe de formare. De foarte multe ori sunt organizate pe baza unor stereotipuri, neadecvate pieței muncii”, explică Mariana Câmpeanu.
Unul din motivele pentru care există aceasta discrepanță stă în inexistența comunicării dintre agențiile de ocupare a forței de muncă din România și mediul de afaceri, care nu se implică activ în îmbunătățirea învățământului de pe plan local, spune Dumitru Costin.