Lichiditatea mare de pe piata monetara interbancara de anul trecut, avand drept cauze principale decizia Finantelor de a nu se mai refinanta de pe piata interna ca in alti ani, cu implicatii  si in politica de reducere a dobanzilor platite bancilor la titlurile de stat, a costat Banca Nationala de la luna la luna tot mai mult.
Sterilizarea pietei monetare, adica atragerea leilor din piata pentru ca, pe fondul lichiditatii excesive, sa nu se ajunga la un nivel al dobanzilor mult prea mic, intra in “bucataria” bancii centrale care are printre obiective si controlul masei monetare.
Chiar daca pentru banca centrala greul a inceput din vara anului trecut, cand depozitele atrase de pe piata monetara au crescut permanent, in decembrie 2002 se poate spune ca s-a atins un maxim. Dovada stau cifrele care arata ca in decembrie media zilnica la depozitele atrase de la banci a atins 63.602 miliarde de lei (1,9 mld. dolari), dupa ce in noiembrie aceasta era 54.703 miliarde de lei sau la inceputul anului – in ianuarie – 26.700 miliarde de lei.
“Ca trend, anul trecut banca centrala a fost mult mai activa pe piata monetara. Politica de sterilizare a fost mult mai evidenta. Si asta pentru ca reducerea dobanzilor la titlurile de stat a facut, ca la un moment dat, bancile sa prefere sa isi duca banii la BNR”, spune un dealer.
De altfel, sterlizarea pietei monetare, si mai exact costurile pe care le implica aceasta operatie pentru banca centrala, a fost incepand din toamna anului trecut subiect de disputa tacita intre Banca Nationala si Ministerul Finanetelor. Chiar guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, atragea atentia ca Ministerul Finantelor ar face bine sa se refinanteze mai mult de pe piata interna, si mai putin de pe cea externa, pentru ca surplusul de lichiditate din piata costa banca centrala in jur de 2 miliarde de dolari.