Vă mai amintiți de imaginile cu drumuri troienite și oameni blocați prin mașini ajunși în pragul disperării? Poate vi s-a întâmplat chiar dumneavoastră să fiți într-o astfel de situație. Dacă am avea perdele forestiere de protecție plantate pe marginea drumurilor, iarna am scăpa de aceste imagini. Iar vara producția agricola ar putea să crească de câteva ori. Dar cei care ne conduc ignoră această soluție cu inconștiență de ani de zile. Bani pentru plantarea acestor perdele sunt, dar guvernanții noștri nu reușesc să-i folosească, an după an.
Drumul european E 85. Și aceasta a fost situația pe aproape toate drumurile care au stat în calea zăpezii în acestă iarnă. Munți de zăpadă și oameni neputincioși prinși între nămeți. A fost iarnă și iarna uneori ninge. Dar troienirea drumurilor se putea evita dacă pe marginea lor ar fi fost amplasate perdele forestiere.
Cei care se ocupă de drumuri dar și cei care se ocupă de agricultură ar trebui să vină în acest loc și să ia aminte. Suntem la km 117 pe Autostrada Soarelui unde din fericire au mai rămas câteva perdele forestiere de protecție. Și iată rezultatul: în jurul lor s-au creat adevărați munți de zăpadă. Dune de zăpadă înalte de mai bine de 2 metri. Și avantajul e uriaș pentru agricultură pentru că zăpada stă aici în câmp iar drumul este curat.
Încă din 1998 există o ordonanță de urgență care stabilește înființarea perdelelor forestiere. Ordonanța a devenit lege în 2002 și vorbește despre crearea unui sistem național al perdelelor de protecție. Legea a fost modificată în 2004, 2006, 2008, 2011, de fiecare dată când peste România s-a abătut o calamitate, aleșii au readus pe tapet problema perdelelor și au modificat legea dar în teren n-au făcut nimic. De realizarea lor ar fi trebuit să se ocupe autoritatea care răspunde de silvicultură: Ministerul Pădurilor.
La șefia pădurilor au fost rând pe rând miniștri din toate partidele: Ilie Sârbu, Gheorghe Flutur, Decebal Traian Remeș, Sulfina Barbu, Atilla Korodi, Loszlo Borbely.
Laszlo Borbely susține că pe vremea lui s-au pus perdele. Cei care i-au urmat în scaun îl contrazic. Perdele nu s-au făcut, dar bani mulți s-au cheltuit pe studii în 2005-2006: 14 milioane de lei. Acum, și Lucia Varga a plecat de la minister iar locul său a fost luat de Doina Pană.
România are nevoie de 20.000 de hectare de perdele de protecție: peste 16.000 de hectare pentru protejarea câmpurilor și 3.500 de hectare pentru protejarea drumurilor. Pe 1.700 de km de drum ar trebui plantate perdele. Conform legii, perdeaua de protecție trebuie să aibă maximum 30 de metri lățime și să fie plantată la o distanță de 20-50 de metri de șosea, și ar trebui să servească drept barieră pentru oprirea zăpezii pe timp de iarnă și a prafului pe timp de vară. La kilometrul 117 pe Autostrada soarelui s-au plantat, în 2002, pe terenul Romsilva, câteva hectare de perdele forestiere.
La începutul acestui an guvernul Ponta 2 a mai dat o ordonanță de urgență pentru înființarea perdelelor de protecție. În loc să înceapă cu măsuri de întreprins, documentul începe cu scuze. Nu s-au plantat perdele până acum pentru că proprietarii terenurilor pe care ar trebui amplasate sunt greu de găsit.
Și de ani de zile acesta este punctul în care lucrurile s-au împotmolit. Este prețul pe care îl plătim acum pentru felul în care tot politicienii au hotărât fărâmițarea proprietății în România. Privite din satelit, terenurile par bucăți răvășite dintr-un puzzle, pe care acum nimeni nu mai e în stare să îl pună cap la cap. În multe cazuri sunt bucăți de teren de doar câțiva metri lățime. Pentru a pune perdea forestieră pe aceste terenuri trebuie aflat proprietarul, trebuie întrebat dacă e de acord, trebuie întocmit cadastru, trebuie făcută dezmembrarea bucății de teren pe care va fi plantată pădure. În acest caz proprietarul rămâne stăpân peste pădure. Dar dacă nu este de acord, atunci se face expropriere, adică terenul pe care se plantează pădure este preluat de stat, ceea ce presupune multe proceduri greoaie. Proceduri care iau timp și multă muncă. De fiecare dată când s-au apucat de treabă, funcționarii statului s-au blocat pe drum în descâlcirea acestei situații. Am participat la începutul anului, pe când Lucia Varga era șefa pădurilor, la o ședință în minister. La masă erau oamenii momentului responsabili cu plantarea perdelelor. Ultima tentativă de plantare a fost în 2012.
Vorbesc despre ordonanțe și instituții care în loc să ajute au încurcat de-a lungul timpului rezolvarea problemei. Funcționari ai statului care se ascund după legi și proceduri, o întreagă harababură creată tot de ei. Legea stabilește că plantarea trebuia făcuta de Romsilva.
Încă de anul trecut bani sunt în buget pentru plantarea perdelelor: 30 de milioane de lei. La numirea în funcție, actualul ministru habar nu avea despre aceste fonduri.
Și studii au fost pentru 870 de km de-a lungul drumurilor. Acum însă nu mai sunt de actualitate. Toată discuția de la această ședință se poartă în jurul unei suprafețe de doar 10 km de perdea forestieră care ar trebui amplasată pe Autostrada soarelui între Brațele Dunării.
Lucrurile pe Autostrada soarelui ar trebui să fie simple întrucât pe distanța de 10 km pentru care există studii sunt doar 2 proprietari. Sorin Colibaba este proprietar pe acest teren. Încă din 2012 a fost notificat că pe terenul lui va fi plantată perdea forestieră și era avertizat că dacă în 45 de zile nu este acord terenul va fi expropriat, adică statul va prelua bucata de teren pe care va fi pusă pădure. Notificarea este pe site-ul inspectoratului teritorial silvic dar la el a ajuns doi ani mai târziu, în 2014.
Vrea să își dea consimțământul în cunoștință de cauză. Dar nimeni nu l-a căutat, nimeni nu i-a explicat importanța acestor perdele pentru noi toți.
Perdeaua ar trebui să se întindă pe un kilometru pe terenul sau. Mult mai simple ar trebui să fie lucrurile cu cel de-al doilea proprietar din acestă zonă – Agenția Domeniilor Statului. Statul deține în această zonă câteva mii de hectare și ar trebui să cedeze 30 de hectare pentru perdele forestiere. Din 2005 și până acum nu s-a putut trece această suprafață de la o instituție a statului la alta. De la ADS la Romsilva pentru a pune pădure. Teancuri de corespondențe s-au purtat de-a lungul timpului.
Directorul ADS Ilie Dumitru Haralambie Mitea este șeful Agenției Domeniilor Statului. Se jură cu mâna pe inimă că și-a dat acordul ca terenul să treacă de la ADS la Romsilva. De la Ministerul Pădurilor am primit însă dovada că lucrurile nu stau chiar așa. ADS are de lămurit multe lucruri. Ne-am întors.
Ani de zile nu s-a făcut însă nimic. Acești doi domni ar trebui să rezolve situația. Unul să predea terenul și altul să-l primească, un teren al statului. Dacă se va întâmpla lucrul acesta sunt șanse ca până la sfârșitul anului să fie perdea pe Autostrada soarelui pe câțiva kilometri. Foarte puțin în comparație cu necesarul.
La „România, te iubesc!” am arătat de-a lungul timpului beneficiul perdelelor forestiere atât iarna cât și vara. În 2012 România a fost acoperită de nămeți.
Perdelele forestiere au fost complet neglijate de autoritățile noastre în ultimii ani. Au dublu rol. Păstrează zăpada în câmp și feresc localitățile. Iar rezultatul s-ar vedea vara în lanul de porumb.
La București, în 2012, de perdelele forestiere răspundea secretarul de stat Cristian Apostol, subalternul ministrului Laszlo Borbely. Dar n-a făcut nimic. Sate întregi au fost îngropate și de 7 metri de zăpadă, mulți oameni au murit, mulți au avut de suferit.
După topirea zăpezilor oamenii au semănat câmpul. În vară s-a ales praful. Și aceeași situație o întâlnești în toată țara atunci când e secetă. Academia Română a avertizat încă de la începutul anilor 2000 asupra pericolului pe care îl reprezintă seceta și deșertificarea. Dacă nu se pun acum perdele forestiere, în 30 de ani sudul țării, acolo unde este grosul terenului agricol se transformă în deșert. Și acest lucru l-am spus încă de acum câțiva ani, la „România, te iubesc!”.
Sudul Olteniei a fost transformat într-o adevărată grădina, înainte de ‘90. În anii ‘90, totul a fost distrus.
În 2008, la Mârșani, în Dolj se planta pădure de sâlcam pentru a stopa deșertificarea. De bună voie oamenii își ofereau terenurile acoperite de nisip pentru pune pădure. Oricum, altceva nu mai aveau ce să scoată de pe ele. Părea că lucrurile încep să se miște. S-au oprit repede în urma unui scandal în care a fost implicat și minsitrul Agriculturii de la acea vreme, Decebal Traian Remeș. Ministrul a primit mită pentru a oferi contracte unor firme pentru a pune pădure în Oltenia. Ministrul a fost demis și mai apoi arestat. Acum câteva săptămâni a ieșit din închisoare. Iar proiectul perdelelor forestiere a fost abandonat.
Și în Dobrogea au fost perdele de protecție. Și aici au fost distruse. În 2012, la Negru Vodă, la granița cu bulgarii, în plină secetă, pe terenurile pe care au fost cândva perdele, oamenii culegeau câteva coșuri de porumb de pe un hectar de teren și se uitau cu invidie la vecinii de peste graniță.
În schimb, perdelele bulgarilor se văd și din satelit. La noi sunt amplasate alandala și fiecare plantează ce vrea, la ei fiecare teren este înconjurat și delimitat de pădure.
Perdelele forestire opresc vânturile care ar putea să culce culturile și să spulbere pământul bun și țin umiditate.
În fața unei hărți, vicepreședintele consiliului județean Constanța arată zonele în care e nevoie de perdele forestiere. În ultimii ani consiliul a reușit să planteze 2.000 de hectare de perdea forestieră. Acum rândurile de copaci încep să se ridice și să își arate utilitatea.
Consiliul județean are acum mai multe pepiniere și oferă gratis copaci celor care vor să planteze. Și cu toate astea nu mulți se arată dispuși să planteze în ciuda beneficiilor pe care le pot obține. Până acum, consiliul județean Constanța a cheltuit mai bine de 30 de milioane de lei cu perdelele forestiere.
La începutul anului, președintele Consiliului județean, Nicușor Constantinescu a fost arestat de DNA pentru abuz în serviciu și obținerea de foloase materiale necuvenite. Procurorii susțin că peste 2,2 milioane de lei a plătit Consiliul județean pentru decontări ilegale și plantarea de perdele forestiere în cadrul unui program care nu avea legătură cu asemenea lucrări. Ancheta este acum în desfășurare.
Nimeni nu știe acum când vom aveam pe câmpuri și pe drumuri perdele forestiere. Bani pentru plantarea lor sunt. Dar deocamdată nu se plantează. Actualul ministru, Doina Pană nu a vrut să vorbească pe acest subiect, pentru că încă nu-l cunoaște. După numirea sa în funcție, toate procedurile au fost reluate, întrucât este nevoie de semnătura și acordul noilor miniștri din cabinetul Ponta 3 pentru perdele. Alte hârtii, altă birocrație. În fiecare an din cauza zăpezilor mor oameni. Blocați în mașini pe drumuri sau prin zone în care nimeni nu reușește să ajungă la ei. Pe 1.700 de kilometri de drum avem nevoie de perdele. Autoritățile își fac planuri, discută, promit.
Doar 20 de kilometri de perdea s-ar putea planta anul acesta. Și asta într-un scenariu optimist. Problema perdelelor este o chestiune de interes național. Toate guvernările au promis că o rezolvă. N-au făcut-o. Plantarea perdelelor de protecție ar fi un beneficiu uriaș pentru agricultură și am reduce cu mult bugetul care se alocă în fiecare an pentru deszăpezire. În iarna lui 2012-2013 s-au alocat peste 48 de milioane de euro pentru curățarea drumurilor. Cu acești bani am planta multă pădure și am rezolva problema o dată pentru totdeauna. În plus, n-am mai avea în fiecare an zeci de morți din cauza zăpezilor. Birocrația și incompetența celor care răspund de acest domeniu ne țin însă la stadiul în care încă încercăm să aflăm cine sunt proprietarii terenurilor pe care ar trebui să avem perdele forestiere. Până să le vedem plantate mai avem mult și bine.
Difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 23 martie 2013