Peste 53.000 de studenți români au plecat la studii în străinătate prin intermediul programului internațional de educație Erasmus din anul 1998 și până în prezent, potrivit informațiilor transmise pentru ZF de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP). Majoritatea tinerilor pleacă la studii în străinătate pentru o jumătate de an, iar valoarea burselor pe care aceștia le primesc variază între 150 și 500 de euro pe lună, în funcție de țara aleasă.
Destinanțiile pentru care au optat cei mai mulți dintre tinerii români care și-au dorit să se pregătească în afara granițelor de-a lungul timpului sunt Franța, Spania și Germania.
România se numără însă printre țările cu cei mai puțini studenți plecați la studii prin intermediul Erasmus, spaniolii, francezii, germanii și italienii fiind naționalitățile cu cel mai mare „apetit” pentru studiul în străinătate.
„Beneficiile unei astfel de experiențe se văd atât în plan personal, cât și din punct de vedere profesional. Am învățat să gătesc mâncăruri specifice unor altor culturi, pentru că am stat într-o casă alături de alți patru studenți din diferite țări, cu care încă păstrez legătura, spre exemplu. Iar din punct de vedere profesional, datorită unui curs de relații internaționale urmat acolo am decis să mă înscriu la Institutul Diplomatic Român pentru a îmi continua studiile în politică externă”, spune Corina Dospinoiu, 23 de ani, studentă în primul an la masterul de public sector management din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA). Ea a fost plecată în 2012 timp de jumătate de an în orașul Tilburg (Olanda) prin intermediul programului Erasmus și spune că experiență i-a oferit o altă perspectivă asupra sistemului de învățământ din România și, în special, asupra metodelor de predare.
„Am locuit destul de mult timp în alte țări datorită sportului, dar România a fost și va fi întodeauna «acasă» și cred că este o țară cu foarte mult potențial. Dar sunt și extrem de multe lucruri care nu funcționează precum ar trebui, printre care și sistemul de învățământ. Acesta se bazează aproape în totalitate pe memorare, suntem experți în asta, dar foarte slab pregătiți atunci când trebuie să gândim, să creăm, să analizăm și să aplicăm”, explică ea. Spre exemplu, la cursurile de la facultate, în timpul petrecut în țară, Corina precizează că profesorul dictează câte două ore, timp în care studenții își iau notițe, dar nu rețin foarte mult în așa fel încât să aplice în practică cele predate. Pe de altă parte, în Olanda, teoria se citea acasă, înainte de fiecare curs și era apoi prezentată de profesor în 10-15 minute la clasă pentru ca restul cursului acesta să poată răspunde nelămuririlor studenților și să lucreze pe baza unor studii de caz.
„Materia parcursă într-un singur curs de nici două ore acolo se traducea în 4-5 cursuri de două ore la o facultate din România. Nu am întâlnit nici un coleg care să nu citească teoria obligatorie și cea opțională înainte de a veni la curs. Probabil ține de mentalitate, dar diferențele la nivel de rezultate sunt foarte vizibile”, mai spune Corina.
În Grecia însă, Nicoleta Oniga, și ea absolventă de SNSPA, spune că sistemul de învățământ funcționează după aceleași principii ca cel din România, dar că experiența Erasmus în sine a ajutat-o să își exerseze cunoștințele de limbă engleză.
„Nu aș putea spune că există dezavantaje ale programului pentru că ai șansa să te dezvolți într-o societate diferită, să înveți lucruri noi și din punct de vedere financiar bursa a acoperit aproximativ 80%-90% din cheltuieli”, explică Nicoleta.
Pe de altă parte, Corina Dospinoiu precizează că, pe lângă lipsa confortului de acasă, dorul de familie și neșansa (în unele cazuri) de a locui cu oameni cu care nu te înțelegi, cel mai mare dezavantaj al experienței sale a fost valoarea prea mică a bursei raportată la cheltuieli.
„Bursa mea lunară era de 325 de euro, iar pe chirie dădeam 320 de euro. Și la cheltuielile totale se adunau încă vreo 600 de euro pentru mâncare, transport, manuale, pe care cred că am dat vreo 200-300 de euro, călătorii, haine, etc. Bine, mi-am și ales să plec într-o țară foarte «scumpă» din toate punctele de vedere. În general, bursa Erasmus este rezonabilă, dar depinde de țara în care alegi să mergi, de stitul de viață și de cât de econom ești. Oricum, o astfel de experiență te educă din multe puncte de vedere și, în final, acesta este și scopul programului”, adaugă Corina.
În ultimii cinci ani, România a primit din partea Uniunii Europene peste 61 de milioane de euro pentru programul Erasmus și în perioada 2009-2012, în țară, au ales să studieze și străini (mai mult de 3.700 de tineri).
În medie, bursa primită de studenții români care au plecat prin intermediul Erasmus la studii în alte țări a fost de peste 400 de euro, aceasta majorându-se de la an la an până la 462 de euro net pe lună (în anul 2012), potrivit datelor de la Comisia Europeană.
Programul Erasmus a fost lansat în anul 1987 și a început să fie implementat în România din anul 1998.