Tabloul macroeconomic glorios al Guvernului, asa cum se intrevedea la inceputul anului, tinde sa devina din ce in ce mai intunecat. Dupa un deficit comercial situat la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, o crestere economica si investitii straine mult sub asteptari, o inflatie peste tinta, ieri o noua “surpriza” a venit sa completeze acest scenariu, sumbru de acum: rezervele valutare.
Rezervele valutare ale Bancii Nationale ale Romaniei au scazut in noiembrie cu 272 de milioane de euro, pana la 6,62 miliarde euro. Mai mult, rezervele internationale (valute plus aur) erau la sfarsitul lui noiembrie de 7,75 miliarde euro, cu 260 de milioane sub nivelul din octombrie.
Cea mai mare contributie la aceasta diminuare a avut-o luna trecuta vanzarile nete de valuta pe care banca centrala le-a facut pe piata valutara – de peste 135 milioane de euro. Pozitia de vanzator net de valuta a bancii centrale, evidenta luna trecuta, a fost adoptata pentru a tempera intr-o oarecare masura deprecierea leului in raport cu euro, care in conditiile intarii monedei europene pe pietele externe ar fi putut iesi din grafic.
Desi un euro mai puternic ar incuraja exportatorii, si implicit ar contribui la diminuarea deficitului comercial, banca centrala a preferat – cel putin pana acum – sa tina in mana cursul leu/euro in favoarea inflatiei.
Cu toate acestea, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a fost printre primii care au tras semnalul de alarma privind avansul mult prea mare pe care importurile l-au luat in fata exporturilor in ultimele luni. In octombrie deficitul comercial a atins 900 milioane de dolari – cel mai mare din ultimii 14 ani – nivel care deschide calea spre un deficit extern la sfarsitul anului cu mult si peste cele mai pesimiste estimari: 6,5% din PIB.
“Daca trece de 5% din PIB deficitul de cont curent devine riscant. Nu il vedem ca pe o problema majora pe termen scurt, insa daca persista devine un risc mare, care cere masuri de corectie”, a afirmat ieri Peter Sanfey, senior economist al BERD.
El a punctat, in acest context, ca Romania se afla in acest moment intr-un punct crucial din punct de vedere economic, intrucat progresul realizat in domeniul reformelor s-a incetinit usor in prima parte a anului.
Aceeasi parere o are si Eugen Dijmarescu, seful departamentului de comert exterior.
“Deficitul comercial creste si isi va mentine aceasta tendinta. Este insa condamnabil ca s-a deteriorat raportul dintre componentele contului curent in conidtiile iesirilor nete de capital inregistrate la investitiile de portofoliu, la investitii directe si turism. Aici trebuie facut ceva pentru ca la deficitul comercial nu mai avem instrumente directe de control”, afirma Eugen Dijmarescu, seful departamentului de comert exterior.
De altfel, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, a promis ieri ca Guvernul va adopta un pachetul de masuri nemonetare care ar trebui sa restranga derapajele economice inregistrate in ultimele luni.
Conform intelegerii cu FMI, masurile care urmeaza sa fie adoptate de Executiv ar trebui sa conduca la o reducere a deficitului de cont curent cu circa un punct procentual din PIB, mentinandu-l anul viitor sub 6% din PIB. BNR, prin politica monetara, ar urma sa contribuie cu o diminuare de 0,1-0,2% din PIB.
Chiar daca la nivelul populatiei efectele negative ale acestor derapaje nu se simt inca, “spargerea balonului” poate avea loc in orice moment.
oana.nuta@zf.ro ; razvan.voican@zf.ro