Dacă în 2004, Petrom se chinuia cu pierderi de 240 de milioane de euro la afaceri de circa 2 miliarde de euro, numai în primele șase luni ale acestui an compania a raportat un profit net de 1,5 miliarde de lei (366,8 milioane de euro) și vânzări de 8,3 miliarde de lei (peste două miliarde de euro).
Compania, așa cum arată ea azi, este însă complet diferită față de cea pe care a preluat-o OMV în urmă cu aproape șase ani.
Dacă la momentul privatizării în Petrom lucrau mai bine de 50.000 de angajați, azi numărul acestora s-a redus la jumătate, supraîncărcarea companiilor cu salariați fiind un atribut general al firmelor de stat.
Scăderea numărului de angajați nu este însă cea mai notabilă transformare prin care a trecut Petrom.
Poate cea mai vizibilă diferență este schimbarea interfeței cu clienții, a vechilor benzinării care azi au devenit reale centre de servicii dotate cu restaurante, locuri de joacă pentru copii, dar și cu spații unde clienții pot să facă transferuri de bani sau să-și plătească facturile.
O diferență la fel de vizibilă a fost și liberalizarea pieței carburanților odată cu privatizarea Petrom, prețurile la pompă evoluând din acel moment în funcție de cotațiile internaționale. Dacă înainte de privatizare, benzinăriile Petrom erau administrate de companie, acum ele sunt administrate în totalitate de dealeri.
Profitul vine din exploatare și producție
Pe partea de explorare și producție, cel mai important centru de profit al companiei, Petrom a încheiat în ultimii ani mai multe contracte cu giganți internaționali, așa cum este cazul americanilor de la ExxonMobil, pentru identificarea de noi resurse sau pentru mărirea potențialului unor perimetre care se află în exploatarea companiei de zeci de ani.
În ceea ce privește partea de rafinare, pentru prima dată de la privatizare, acest segment a înregistrat profit în 2010 în contextul în care Petrom a luat decizia ca Arpechim, una dintre cele două rafinării, să fie oprită și scoasă la vânzare.
În ceea ce privește rafinăria Petrobrazi, capacitatea acesteia urmează să fie redusă în contextul în care reprezentanții Petrom spun că există în acest moment o supracapacitate de rafinare la nivel european care ar determina ca una din patru rafinării să-și închidă porțile.
Concomitent cu aceste restructurări pe partea de rafinare, Petrom a decis să-și vândă afacerile din segmentul petrochimic, odată cu închiderea combinatului chimic Doljchim.
Jumătate de miliard de euro într-o nouă centrală
Însă unul dintre cei mai importanți pași pe care compania i-a făcut a fost acela al intrării pe segmentul energetic. Într-o perioadă de 20 de ani în care nu s-a construit nicio centrală nouă pe gaze, Petrom a decis să investească jumătate de miliard de euro într-o unitate de 860 MW, mai mare decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă.
Lucrările la această unitate au început de anul trecut, au trecut de maxim, iar în toamna anului viitor Petrom va deveni și unul dintre cei mai mari producători de energie din România. Potrivit celor mai recente informații, până la jumătatea lui 2010 aproximativ 1.500 de oameni munciseră pe șantierul de la Brazi și sute de companii fuseseră implicate în proiectul centralei.
Dincolo de intrarea pe parte de energie convențională, care în cazul Petrom are sens în contextul în care compania este al doilea mare producător de gaze local, compania a intrat și pe segmentul energiilor regenerabile cu o investiție de dimensiuni medii prin care prospectează piața.
Astfel, la începutul acestui an Petrom a anunțat achiziția unui parc eolian, localizat în Dobrogea, a cărui capacitate ar putea ajunge la 54 MW. Petrom a anunțat că va investi în acest proiect 100 de milioane de euro, morile de vânt urmând să fie instalate la jumătatea anului viitor.