Jucatorii de pe pietele financiare au expectatii divergente privind evolutia dobanzii de politica monetara a BNR, dupa ce Ministerul Finantelor a anuntat majorarea deficitului bugetar de la 0,5% la 0,9% din PIB.

O crestere a cheltuielilor bugetare ar putea sa alimenteze presiunile inflationiste, in contextul in care economia se confrunta in continuare cu un exces de bani.

Pe de alta parte, canalizarea acestor cheltuieli suplimentare catre investitii in infrastructura ar trebui sa nu conduca intr-o masura ridicata la cresterea preturilor.

“Nu cred ca o sa vedem o majorare cu jumatate de punct procentual a dobanzii de interventie. Directionarea sumelor in investitii in infrastructura nu ar trebui sa provoace ingrijorari din punctul de vedere al presiunilor inflationiste”, considera Liviu Olaru, senior dealer la ABN Amro Bank.

BNR a operat o majorare a dobanzii de la 7,5% la 8,5% dupa ce inflatia a rabufnit in ianuarie, spune el, insa evolutiile din ultimele doua luni au fost cel mai probabil mai bune decat se anticipase. Astfel, doar majorarea proiectata a deficitului bugetar nu ar fi de ajuns pentru a sustine o noua intarire a politicii monetare.

In piata exista insa si opinii potrivit carora vom vedea o majorare a dobanzii de interventie cu ocazia urmatoarei sedinte de politica monetara a BNR, din luna mai.

“Cred ca BNR va opera o majorare a dobanzii de interventie cu 0,5 puncte procentuale, la sedinta din luna mai. Aceasta miscare va determina presiuni mai mari si pe curs, astfel ca ma astept ca euro sa coboare spre 3,4 lei in vara”, spune Bogdan Mihoc, director de trezorerie la HVB Bank. El subliniaza insa ca este dificil de estimat evolutia cursului, in conditiile in care BNR intervine probabil discret in piata valutara. Astfel de interventii ar explica si stabilitatea cursului din ultimele luni, dar si intrarile mari de valuta la rezerva valutara raportate de banca centrala. “Ramane de vazut cum vor suporta acum costurile de sterilizare, cand trebuie sa atraga tot excesul de lei si la o dobanda mai mare”, spune Mihoc. Anul trecut banca centrala a inregistrat pierderi substantiale, dupa ce s-a confruntat cu o crestere puternica a costurilor legate de sterilizare, care nu au mai putut fi contrabalansate de castigurile din reevaluare valutara, in conditiile in care leul a marcat o intarire in fata euro.

“Este o probabilitate destul de mare sa fie o consecinta directa si imediata intre majorarea deficitului bugetar si dobanda de interventie”, considera Dorin Badea, dealer-sef la Bancpost. Pe de alta parte, o miscare a dobanzii ar putea fi prematura, avand in vedere ca majorarea deficitului este inca in stadiul de proiect.

O marire a dobanzii de interventie ar influenta si evolutia cursului. “Cu siguranta vor fi presiuni pe curs, dar depinede foarte mult de temporizare si de cum va percepe piata mesajul”, mai spune Badea. In opinia lui, am putea chiar sa vedem efecte in anticipatie, in conditiile in care jucatorii au inceput sa acorde o atentie mai mare evolutiilor asteptate. Piata valutara nu a schitat ieri nicio reactie. Cotatiile euro/leu au coborat usor, pana la 3,4850/3,49 lei pentru un euro, pe parcursul unei sedinte cu putine ordine de tranzactionare si reduse ca valoare. Pe piata monetara dobanzile pe termen scurt au oscilat intre 7% si 8% pe an, usor mai jos decat in ziua precedenta. Dealerii spun ca remiterile muncitorilor romani din strainatate nu au mai jucat un rol atat de important in directionarea pietei. De altfel, intrarile de valuta pe casele de schimb au ramas la niveluri destul de reduse, iar directia este data de ordinele clientilor corporativi si nerezidenti.

“Nu cred ca cele doua au o legatura directa in momentul de fata si in actualul context economic. Cresterea dobanzii ar da un semnal negativ, privind costul banilor, care nu ar putea fi pe deplin contracarat de actualul nivel de concurenta din sistemul bancar. Pentru a dezvolta capacitatea economiei de absorbtie a fondurilor existente acum in economie ar fi nevoie de o scadere a costului banilor”, spune analistul financiar Florian Libocor.

Pe de alta parte, considera el, majorarea cheltuielilor bugetare nu genereaza neaparat presiuni inflationiste, decat daca sunt operate irational – atat ca programare, cat si ca prioritati -, un exemplu in acest sens fiind concentrarea cheltuielilor intr-o perioada scurta de timp, cum s-a intamplat in anii trecuti. Libocor considera chiar ca finantarea investitiilor in infrastructura, optimizarea sistemelor de sanatate, invatamant si pensii, la care se adauga necesitatea de a construi capacitatea financiara de cofinantare pentru atragerea fondurilor europene ar cere o crestere a deficitului bugetar catre 1,5% din PIB cel putin, fata de nivelul propus de 0,9%.