Tranzactionarea in marja, posibilitatea de a reinvesti profitul fara a inchide pozitia, volatilitatea titlurilor listate pe piata spot si oscilatiile cursului valutar au facut ca plasamentele in instrumente financiare derivate sa fie cele care au putut aduce cele mai mari randamente anul acesta.
Lichiditatea Bursei Monetar – Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), singura piata din Romania pe care se tranzactioneaza instrumente financiare derivate, a inregistrat o crestere accelerata, in special in a doua parte a anului, iar volatilitatea preturilor actiunilor de pe piata spot a oferit investitorilor de pe piata futures posibilitatea de a-si dubla sau chiar tripla banii in mai putin de o saptamana. Bineinteles, riscurile ce caracterizeaza o investitie in instrumente financiare derivate sunt mult mai mari decat in cazult unei investitii in actiunile listate pe piata spot.
Printre cele mai bune rezultate au putut fi obtinute in luna octombrie. Atunci, derivatele care au ca suport actiunile SIF s-au inscris pe un puternic trend ascendent, inregistrand in unele zile cresteri de peste 0,1 lei/actiune. La marjele necesare pentru deschiderea pozitiilor, aceste cresteri s-au tradus prin randamente zilnice de peste 66% in cazul contractelor avand ca baza actiunile SIF Moldova si de peste 50% pentru cele pe SIF Oltenia. Vanzatorii acestor contracte au pierdut insa in acele zile aproape tot ce au investit.
In 2005, lichiditatea pietei de la Sibiu a depasit cu aproximativ 50% nivelul estimat de PricewaterhouseCoopers a fi atins abia in 2010, adica 100.000 de contracte tranzactionate pe luna. PricewaterhouseCoopers este compania de consultanta care a realizat reevaluarea Bursei de la Sibiu in vederea finalizarii fuziunii acesteia cu Bursa de Valori Bucuresti.
Investitorii au fost atrasi de instrumentele financiare derivate in principal datorita posibilitatilor de acoperire a riscului pe care acestea le ofera si datorita sumelor considerabil mai mici ce trebuie imobilizate pentru a realiza tranzactii in comparatie cu cele necesare pentru a cumpara actiuni pe piata spot. In plus, societatile de brokeraj au inceput abia in acest an sa promoveze tranzactiile cu instrumente financiare derivate.
“Investitorii si-au indreptat atentia spre instrumentele financiare derivate si datorita evolutiei pe care a avut-o piata spot in acest an. De exemplu, in primul trimestru, cand piata spot a inregistrat o crestere accelerata urmata de corectii negative, investitorii au descoperit hedging-ul, au descoperit ca pot sa se acopere impotriva riscurilor. O alta atractie pentru investitori o reprezinta faptul ca pe piata futures se tranzactioneaza in marja, pentru tranzactii cu acelasi numar de actiuni fiind necesare imobilizari de sume ce reprezinta aproximativ 20% din investitiile necesare pentru a realiza transferuri pe piata spot”, a spus Bogdan Barbieru, broker in cadrul Vanguard, societatea care a intermediat aproximativ jumatate din contractele tranzactionate in 2005 pe piata instrumentelor financiare derivate.
Pe parcursul acestui an cei mai activi pe piata instrumentelor financiare derivate au fost speculatorii, care au incercat sa profite de sistemul de tranzactionare in marja pentru a-si asigura posibilitatea obtinerii unor randamente cu mult peste cele oferite de piata spot.
“Concret, pentru vanzarea sau cumpararea unui contract futures, la initierea operatiei este necesar ca investitorul sa detina in cont o anumita suma cu titlu de garantie, stabilita conform specificatiilor fiecarui contract, aceasta reprezentand in jur de 20% din preturile activelor suport, in functie si de volatilitatea acestora. In plus, costurile de tranzactionare la Bursa de la Sibiu sunt sensibil mai mici decat cele de la Bursa de Valori Bucuresti”, a precizat Darius Cipariu, director general adjunct al BMFMS.
Un alt avantaj important al acestui tip de tranzactionare consta in faptul ca, daca investitorul doreste sa profite in continuare de o noua crestere a pretului, nu este nevoie sa inchida pozitia pentru a-si incasa profitul, fiind obligat sa mentina in cont doar o suma egala cu marja. In cazul unei evolutii nefavorabile, investitorul va trebui sa suplimenteze suma disponibila in cont in maxim 24 de ore, avand insa posibilitatea de a-si retrage oricand profitul obtinut fara a-si inchide pozitia.
“In acelasi timp, instrumentele derivate reprezinta singura alternativa viabila de acoperire a riscului valutar si de portofoliu, prin utilizarea acestora in operatiuni de hedging”, a adaugat Cipariu. Prin implementarea unor strategii de hedging, investitorii se acopera impotriva riscului aferent unei evolutii nefavorabile pe piata spot. Cea mai des utilizata astfel de strategie in 2005 a fost vanzarea de contracte futures in anticiparea vanzarii viitoare a activelor suport pe piata spot, astfel investitorii protejandu-se impotriva unei scaderi accentuate a pretului activelor suport.
In 2005 pe piata instrumentelor derivate au patruns si unele fonduri de investitii, acestea utilizand in principal strategii de arbitraj si asigurandu-si in acest fel plasarea disponibilitatilor in conditiile mentinerii la un nivel constant a riscului portofoliului. “Investitorii mari au intrat tarziu pe Bursa de la Sibiu deoarece au asteptat cresterea volumului de contracte tranzactionate. Daca intrau mai devreme si cu sume mari, nu aveau contraparte si n-ar fi putut sa-si plaseze lichiditatile”, a explicat Barbieru.
Strategiile de arbitraj presupun investitii pe doua piete pe care se tranzactioneaza acelasi activ la preturi diferite. Astfel, investitorii au avut posibilitatea de a cumpara actiuni pe piata spot si de a le vinde pe piata la termen profitand de diferentele de pret dintre cele doua piete si asigurandu-si practic randamentul dorit. Depinzand de cum evolueaza preturile celor doua instrumente, randamentul anualizat obtinut de fonduri prin utilizarea strategiilor de arbitraj s-a cifrat in 2005 la aproximativ 20%. stelian.vezentan@zf.ro