Din totalul pieței, sectorul de dezvoltare de aplicații software la comandă a urcat cu 4,5%, la 292,9 milioane euro, din care exportul reprezintă 83,1%.

Partea licențe software a atins 190,3 milioane euro, în urcare cu 7% față de 2011, iar cea de cercetare-dezvoltare în domeniu a totalizat 88,99 milioane euro, de la 83,2 milioane euro în 2011.

Piață IT, care include și partea hardware, s-a ridicat la 2,27 miliarde de euro (2,92 miliarde de dolari), nivel similar anului 2011, potrivit IDC.

Conform studiului, rata de creștere medie anuală a pieței IT prognozată pentru următorii cinci ani este de 2,4%, în timp ce piața aplicațiilor software va înregistra, în condițiile actuale ale mediului de afaceri, un avans mediu anual de 3,3%, ceea ce reprezintă o oportunitate de creștere pentru companiile care dezvoltă aplicații software.

“Suntem într-un moment extrem de important pentru industria românească de software. Din ce în ce mai multe companii sunt conștiente că o creștere accelerată poate fi posibilă doar dacă vor reuși să facă tranziția de la modelul tradițional de business, bazat pe dezvoltare de software la cerere, către crearea de produse și servicii inovatoare”, a declarat președintele ANIS, Andrei Pitiș.

Dintre companiile de software și servicii care au răspuns la chestionarul care a stat la baza studiului ANIS, doar 11% sunt înregistrate exclusiv ca dezvoltatoare de aplicații software, care însă generează aproape 30% din volumul de venituri.

“Cu alte cuvinte, dacă toate companiile de software și servicii din România ar dezvolta aplicații software atunci valoarea pieței de profil s-ar tripla”, a spus Pitiș.

În același timp, cele 43% dintre firmele care realizează exclusiv aplicații software la comandă generează 53% din volumul de venituri.

“60% dintre companiile cu care am discutat alocă mai puțin de 15% din cifra de afaceri pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, esențiale în crearea de aplicații software, în timp ce 16% nu au buget dedicat acestui tip de activități în cadrul companiei”, a afirmat șeful IDC România, Laurențiu Popescu.

Costul generat de activitatea de cercetare-dezvoltare este una dintre cele mai importante bariere pe care companiile le-au identificat referitor la implicarea în proiecte care să genereze aplicații software proprietare (intellectual property).

La fel de importante sunt componenta de resurse umane și zona de susținere guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului.

“Unul dintre motivele cele mai importante pentru care am pornit acest studiu în cadrul ANIS a fost să măsurăm indicatorii principali ai industriei. Pornind de la statusul actual, putem să propunem acțiuni și proiecte concrete care să ajute companiile. Vrem ca acest studiu să fie punctul de plecare pentru un proces de creștere accelerată a industriei – ca valoare a veniturilor, număr de oameni implicați și mai ales valoare adaugată generată”, a spus Pitiș.

Potrivit reprezentantului ANIS, în industria românească de software activează aproximativ 60.000 de persoane, din care 80% sunt specialiști IT.

Studiul comandat de ANIS asupra companiilor locale de software arată că principalii competitori în ce privește atragerea de proiecte offshore/nearshore sunt Rusia – 26%, Ucraina – 23%, Bulgaria – 17% și Polonia – 16%.

Cele mai importante argumente ale României pentru atragerea de investiții străine sunt numărul angajaților din sector, numărul studenților în domeniile știință, tehnologie, inginerie și matematică și competențele lingvistice.

“În plus, România este considerată o țară cu talent și excelență în programare, și mulți investitori și-au localizat aici operațiunile de cercetare-dezvoltare. Deși încă există provocări în mediul de afaceri general, profilul de resurse umane din România va rămâne pe radarul investitorilor offshore/nearshore interesați de Europa Centrală și de Est pentru operațiunile specifice”, potrivit studiului.

Principala provocare pentru companiile de profil o reprezintă rata mare de fluctuație a personalului, aspect care afectează buna planificare a proiectului de dezvoltare a unui produs software.

A doua cea mai importantă provocare este lipsa facilităților guvernamentale care să încurajeze companiile să abordeze acest tip de proiecte, împreună cu bugetele de marketing insuficiente care să susțină campaniile de lansare de produse. Alte bariere includ costurile de cercetare-dezvoltare ridicate, mediul foarte competitiv și legislația insuficientă pentru protejarea proprietății intelectuale.

Studiul ANIS a luat în calcul răspunsurile unui chestionar cantitativ transmis unui număr de 201 companii care activează în domeniul dezvoltării de produse software sau de aplicații executate la comandă.

Companiile au fost selectate aleatoriu din bazele de date care includ companiile de dezvoltare software din România.

Interviurile pentru aplicarea chestionarului au fost desfășurate în perioada iunie-august 2013.

ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești ăi sprijină dezvoltarea industriei românești de software și servicii și creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Asociația a fost înființată în 1998 și numără în prezent aproximativ 100 de membri, care includ companii cu capital românesc sau străin, mici sau multinaționale, cu sedii în toate marile centre IT din țară.

Printre cei mai importanți membri se numără Siveco, Total Soft, GeCAD și Indaco, alături de reprezentanțele locale ale Microsoft, IBM și Oracle.