România ar urma să ajungă anul viitor la un Produs Intern Brut (PIB) de 144 mld. euro, fiind pentru prima dată după patru ani de criză când va fi depășit nivelul PIB înre­gistrat în anul de grație 2008, când eco­no­mia creștea cu 7,3%, după cum indică cifrele Comisiei de Prognoză. În ultimii patru ani, PIB-ul a oscilat între 120 și 136 mld. euro, în timp ce în 2008 PIB-ul a fost de 139,7 mld. euro, înregistrând o creștere de 16 mld. euro.

Întrebarea este dacă și cum vor simți ro­mânii anul viitor “ieșirea din criză”, dacă cifrele seci și reci ale economiei din sta­­tis­tici vor fi resimțite de oameni în buzunare, în îm­bună­tățirea nivelului de trai. Evo­lu­ția PIB va depinde și de mate­ria­­lizarea pro­misiunilor electorale în pla­nuri de gu­ver­nare care să susțină creșterea eco­­nomiei. Rămâne de văzut și cât de realiste, cât de ancorate sunt prognozele privind economia noastră în con­textul economic zbuciumat, european și mondial – puzzle din care România face parte. Din păcate, norii negri ai recesiunii dau semne să revină în 2013 în zona euro, iar eco­nomia României nu pare să aibă suficientă forță să se smulgă din vârtejul crizei.

Nu mai este de mult o noutate că România și Bulgaria sunt cele mai sărace state din UE, că au cele mai mici salarii minime pe economie din Europa. Iar în anii de criză, nivelul de trai a fost afectat puternic.

Tăierea salariilor bugetarilor în 2010, cu 25%, și creșterea TVA la 24% au lovit în consum și astfel criza a intrat în prelungiri. Măsurile dure de austeritate, salariile mici, nivelul de trai scăzut și lipsa de perspective se regăsesc printre ne­mul­țu­mirile românilor care decid din când în când să iasă pe străzi, la proteste, sau se hotărăsc pur și simplu să plece în alte țări, la muncă, în țări unde condițiile de trai sunt mai bune, deși au fost introduse și acolo politici de austeritate.

În perioada 1992-2011, PIB-ul pe cap de locuitor, unul dintre cei mai relevanți indicatori ai nivelului de trai, a crescut de la circa 600 de euro la circa 7.000 de euro, ceea ce înseamnă că românii au încasat veni­turi și au consumat de zece ori mai multe produse și servicii în circa 20 de ani. Însă, deși România a avut o creștere-re­cord a raportului PIB per capita în ultimii 20 de ani, cei patru ani de criză au afectat ni­velul de trai.

Anul trecut economia a reușit să re­vi­nă pe plus, după doi ani dureroși de re­ce­siune, iar PIB-ul pe locuitor din Ro­mânia a reușit să se apropie cu trei puncte de media UE. În 2011 PIB-ul pe lo­cuitor a reprezentat aproape 50% din me­dia UE, cu trei puncte pro­centuale peste nivelul din 2010, în timp ce alte state est-europene au înre­gis­trat creșteri mai modeste, stagnare sau chiar scăderea indicatorului, potrivit datelor Eurostat.

În acest an, creșterea economică va fi, probabil, foarte firavă, dacă va fi (…) insu­fi­cientă să se fi văzut într-un trai mai bun al românilor. Nivelul de trai crește dife­ren­țiat, simțindu-se cu întârziere în unele sec­toa­re. Puterea de cumpărare a românilor este redusă din cauza salariilor, dar și din cauza diferențelor de pro­duc­ti­vitate.

În România au crescut și prețurile și salariile. Însă România s-a aliniat mai rapid la prețurile din UE față de ritmul de creștere al veniturilor populației către media blocului comunitar.

România continuă să aibă unul dintre cele mai mici salarii minime pe economie din Europa, deși a crescut de patru ori în ultimul deceniu. Creșterea salariului a fost spectaculoasă, însă a plecat de la o bază foarte mică. În plus, inflația a fost ridicată mare parte din acest interval, astfel că puterea de cumpărare a salariaților nu a crescut la fel de repede după cum o arată statisticile legate de salarii.

Creșterea salariului minim pe economie a făcut ca angajatorii să majoreze salariile din mediul privat, pentru că altfel angajații de la stat ñ plâtitțI după o grilă salarială stabilită în funcție de salariul minim ñ ajungeau să aibă salarii mai mari decât cei aflațI pe poziții comparabile în mediul privat.

România are nevoie de ritmuri de creștere economică de peste 2-3% pentru a reuși să recupereze decalajele mari care o despart de media UE.