Niciun cuvânt despre restructurarea administrației publice nu a mai ieșit la iveală de două luni, de când a fost schimbată conducerea guvernului, de parcă raportarea către FMI a reducerii cu 200.000 a numărului de angajați la stat a fost de ajuns.
Nimeni nu sesizează că viciul fundamental al celor 20 de ani de reforme este slăbirea centralizării statului, astfel încât guvernul a ajuns să fie numai cu numele guvern, în fapt fiind din ce în ce mai mult ca un rege fără țară, sufocat de structuri, supra și substructuri administrative care i-au scăpat de sub control.
Luați orice minister și veți vedea că are zeci de agenții sau autorități în așa-zisă coordonare: ARACIS, ANRM, CNAS, ANSVA, ONPCSB, CNCSIS, CNEAA, ANCOM, ANRE, CNADNR, CNSAS, ANOFM, CNPAS, OPSNAJ, RAAPPS, ANI, AEP, CNCD, CNCS, AVAS, CNA, SRR, SRT, SGG. Sursă de sinecuri, de directorime, fiecare e pe teritoriul lui aici și goana cea mai mare după funcții este pentru astfel de agenții unde stai la adăpost până își amintește partidul că mai are niște oameni de plasat.
De fapt sunt instituții stat în stat. Toți se îndreaptă împotriva guvernului când arde un spital, când într-o școală e dezastru sau când mașinile își rup osiile pe drumuri, dar puterea de mult nu mai e la guvern. În spitalele unde stau nefolosite echipamente de milioane de euro sunt stăpâni cu adevărat directorii, dar pe banii publici, pentru că dacă e să raporteze trebuie să o facă între direcții: primăria plătește văruitul, casa de sănătate medicii, iar ministerul echipamentele. Poftim de trage pe cineva la răspundere că deși are Municipalul pe mână de două ori mai mulți bani decât în 2009, serviciile sunt mai proaste.
Nu se așază ministrul la masă să aibă în dreapta cercetarea și controlul, în stânga finanțele și juridicul, să ceară un raport și propuneri de schimbare. Nu. Că dacă ar vrea să aibă pe toți cei care îi coordonează la o masă, toți șefii de agenții și autorități care au și ei un cuvânt de spus, un aviz de dat, nu are cum să-i cheme de la un etaj la altul, că sunt în altă parte. Fiecare are clădirea lui, birourile lui, parcarea lui, curierii lui, secretarele și portarii lui.
Ministerele au ajuns doar fabrici de avize, benzi rulante unde circulă documentele de la o ștampilă la alta. În loc să facă rapoarte, să analizeze sectoare din economie sau pur și simplu viața oamenilor și să pună resursele la un loc pentru transformare, grija miniștrilor este în primul rând livrarea de ordine și avizarea de ordonanțe.
Scoateți cuvântul agenție din vocabularul administrației și din DEX dacă e nevoie dacă vreți cu adevărat să transformați administrația, reintegrați toate aceste entități în cadrul ministerelor, transformați-le în direcții și preluați controlul.
Degeaba ai PIB de 609 miliarde de lei anul acesta, deși te așteptai la doar 579 miliarde de lei, dacă nu strângi venituri la buget corelate cu creșterea sa, dacă nu organizezi o administrație care să livreze valoarea adăugată oamenilor și nu o sursă zilnică de piedici. Oamenii părăsesc țara, sunt nemulțumiți.
Se induce încet-încet ideea că nu mai are importanță cum trăiesc românii dacă economia merge (oarecum mai) bine. Fals. Nu poți avea o economie fără oameni, o agricultură fără oameni, o economie fără țară.
Dacă administrația nu se schimbă, dacă nu se va ajusta astfel încât să atragă românii în România și nu să-i alunge, PIB-ul va crește în gol, pentru că nu va aduce beneficii directe oamenilor care locuiesc aici. PIB-ul fără țară.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.