Revenim asupra expoziției organizate în holul Palatului Șuțu din București de Muzeul Județean Buzău în colaborare cu Muzeul Municipiului București (pe perioada 1-31 august 2012). Pictori buzoieni pe simeze bucureștene cuprinde 101 tablouri cu pictură de șevalet din Colecția Muzeului Județean Buzău. Între pictorii expozanți – Ștefan Popescu, Gore Mircescu, Constantin Petrescu -Dragoe, Gogu Iliescu, Grigore Negoșanu, Petre Iorgulescu -Yor, Alexandru Moscu, Zoe Moscu, Adina Paula Moscu, Margareta Sterian, Stoica Necula, Gheorghe Staicu – Colonești, Nicolae Ionescu, Stoica Gheorghe, Mihai Menzopol, Florin Menzopol, Cristina Menzopol, Gheorghe Ciobanu, Steluța Popescu, Luminița Ispirescu și Ligia Macovei. La vernisajul expoziției au luat cuvântul: d-na dr. Rodica Tache, muzeograf Artă în cadrul Muzeului Județean Buzău, doamna dr. Ruxandra Garofeanu, critic de artă, și Iulian Plestiu, director Departamentul de cercetare al Artmark și istoric de artă. Au mai fost prezenti invitați de seamă ai lumii artistice precum: Cela Neamțu, Dorana Coșoveanu, Georgeta Filliti, Vasile Petrovici și reprezentanți ai mai multor muzee și iubitori de artă. În cele ce urmează prezentăm o seamă de informații despre pictorii buzoieni. (Mădălina Oprea, șef secție Istorie-Artă, Muzeul Județean Buzău)
Ștefan Popescu (1872 – 1948), s-a născut la Fințești – Năieni județul Buzău. Pictorul aduce o noutate în concepția sa artistică, prin metoda de lucru. Vrând să exprime întreaga realitate a vieții, a ieșit de multe ori din atelier și a pictat în aer liber, ducându-și șevaletul în mijlocul naturii, reușind să redea atmosfera peisajului românesc. Pretutindeni în tablourile prezentate se simte prezența omului. Dragostea față de om și față de natură explică vraja ce se conturează în lucrărilor lui. El a pictat ceea ce a văzut, în culorile calde a sfârșitului de zi, în culorile blânde ale amurgului. Fiecare tablou are un accent puternic de adevăr, de realism. De remarcat că el n-a căutat să-și împodobească peisajele cu aspecte pitorești și colorate, care-i puteau înfrumuseța tablourile, ci a vrut să exprime prin fiecare, adevărul și trăirea lui interioară.
Gore Mircescu (1885-1950). Pe numele adevărat Grigore Grigoriu Bagdat, fiul pictorului Mircescu Ion, dar recunoscut mai târziu de acesta, pictorul Gore Mircescu și-a făcut primele studii la Buzău. Este considerat pictor al luminii, deoarece cele mai multe din lucrările sale erau pictate în plină lumină a soarelui, remarcându-se și influențe ale școlii franceze la modă în aceea perioadă. Multe lucrări sunt inspirate din zona Buzăului – frumusețile peisajului, a locurilor și a oamenilor, adevărate documente ale epocii, cum este de exemplu tabloul Casă din Lopătari.
Constantin Petrescu Dragoe (1887 -1937). S-a născut în județul Buzău în satul Gura Sărății. Activitatea de pictor o împarte între pictură de șevalet și restaurarea mai multor monumente istorice, biserici. Atmosfera picturilor sale are menirea să ne transmită o stare sufletească spiritualizată. Subiectul și paleta cromatică confirmă lucrărilor o tentă realistă, elegantă, subtilă. În expoziția de față sunt prezentate mai multe lucrări de pictură în care se evidențiază dragostea pentru frumos prin desen, vigoarea în compoziție și armonia în culoare.
Alexandru Moscu (1896 – 1968). S-a născut la Bârlad, dar a urmat cursurile gimnaziale și liceale la Buzău, apoi urmează Școala de Belle Arte din București și mai târziu cursurile de specializare la Academia regală din Munchen și Praga. Lucrările sale conțin printre altele, peisaje inspirate din ținuturile Buzăului. Printre lucrările sale pictate la Buzău se numără Peisaj din Calvini în care spațiul pictural este tratat realist, cu influențe a plein- air-iștilor, cu perspectivă liniară și aeriană. Imaginile se întorc spre privitor, nu plate și inerte ca într-o fotografie obișnuită, ci îmbogățite, înnobilate de sentimentul trăirii interioare simțit de pictor în momentul creației. Celebrarea naturii reprezintă o atitudine la pictor care duce la înnobilarea subiectului ilustrat.
Petre Iorgulescu Yor s-a născut la Rm. Sărat (1890- 1939) într-o familie de demnitari: tatăl, deputat și senator, mare proprietar cu o moșie în satul Răducești, pe care-l va picta mai târziu, mama sa Victoria, grecoaică de origine era o fire sensibilă cu valențe sufletești deschise doar spre delicate înțelesuri umane și sociale. Chemarea sa în viață este arta, pictura. Vocația sa nu poate fi tăinuită și este ilustrată răspicat prin toate tablourile sale. Se deschide o prăpastie definitivă între el și părinți, mai ales tatăl său pe care nu- l vede foarte mulți ani din cauza divergențelor de opinii. S-a remarcat că artistul va adăuga numelui său forma prescuratată Yor, multe tablouri fiind semnate numai cu această abreviere.
Adina – Paula Moscu (1908 – 1979). Născută la Buzău, pictorița a absolvit cursurile primare, secundare și liceale la Buzău. Urmează Școala de Belle Arte la București și face studii de specializare la Paris. În anul 1928 deschide prima expoziție personală la Buzău, apoi mai multe la București. Universul creației artistei se deschide într-o paletă largă de portrete, autoportrete, compoziții pe teme sociale, peisaje. Au fost donate, de familie, mai multe tablouri ale artistei – Muzeului Județean Buzău printre care picturile Portret de femeie și Autoportret.
Grigore Negoșanu 1856 – 1953). S-a născut la Cănești, județul Buzău, unde a terminat școala primară, absolvind cursurile liceale și secundare la Buzău. Universul pictural al artistului este divers, câteodată impresionist, începând de la natură statică, peisaje, omul și preocupările sale, o serie de portrete, din care multe ale unor personalități din timpul său. În expoziție sunt expuse mai multe Portrete (posibil și portretul pictorului) .
Nicolae Ionescu (1910-1999) este un pictor ce a trăit aproape tot secolul XX, și care pictează natura, într-o cheie lirică directă, aproape de realitatea văzută. Contribuția personală la imaginea document a Buzăului, vine de la implicarea spirituală în fiecare imagine arhitecturală buzoiană surprinsă pe pânză, făcând vizibilă trăirea interioară, încărcată de sensibilitate. Tabloul său reprezentând biserica Sfinții Îngeri și casa alăturată pun în valoare parcul și strada largă, care se deschid în fata noastră, pictorul înfrumusețându-le și restituindu-ni-le pe pânză, într-o originală și contrastantă paletă cromatică. Umbra albastră a caselor ordonate din prim plan, scoate în evidență momentul însorit al zilei, apropiindu-se în această privință de un alt pictor expozant Stoica Necula, (1898 – ? un artist prolific cu spirit fin, cultivat, laborios, spirit – pe care îl face vizibil prin pictura lui, academist – realistă, limpede și plăcută, câteodată cu accente ale romantismului, altădată cu accente ale realismului, ilustrate în tablouri. Un exemplu concludent este pictura de șevalet Casă
Margareta Sterian, pictor și artist decorator, poetă. Născută în Buzău (1897 – 1992) și decedată la București. Margareta Sterian este ” (…) modernă prin viziunea rafinat naivă ca și prin modalitățile de expresie, aducând în arta românească, un sigiliu particular de mare noblețe spirituală” o caracterizează cunoscutul critic de artă Vasile Florea în volumul II din Arta contemporană românească.
Staicu Gheorghe – Colonești (1939-1977). Născut în comuna Colonești, Bacău profesor de desen la Școala Generală nr. 6 din Buzău. Compoziție I, pictat în tehnica ulei pe pânză. Realismul fantastic ce reiese din această compoziție este de factură literară, pictorul traducând în termeni figurativi ai realității o posibilă trăire interioară. Este o viziune monumentală cu atingere filosofică mai largă, fără logica spațiului. Pictorul populează interiorul compozițional cu imaginile unor personaje la diverse dimensiuni: imaginea unui om imens făcut parcă din carton și doi copii undeva jos, departe, ce stau cuminți într-o băncuță de școală, creați la dimensiune liliputană. În general pictorul Staicu Gheorghe – Colonești insistă asupra intensității și opulenței culorilor, prin alăturări ostentative de complementare roșu-verde, aflate într-o exaltare reciprocă și înfruntându-se într-o imagine suprarealistă.
FOTO:
1. Imagine de la vernisaj
2. Afișul expoziției
3. Constantin Petrescu-Dragoe, Cap de breton cu beretă
4. Stoica Necula, Crișan
5. Ștefan Popescu, Parcul Libertății
6. Mihai Menzopol, Modelul (Moș Nicolae)
7. Ligia Macovei, Pălăria roșie
8. Staicu Gheorghe Colonești, Obiecte statice (1)
9. Gore Mircescu, Peisaj
10. Adina Paula Moscu, Stolnicul Cantacuzino