Legea pensiilor facultative este in prezent dezbatuta in Camera Deputatilor. Cine va putea contribui pentru o pensie privata? Cine vor fi administratorii si furnizorii de pensii facultative? Va deveni aceasta lege operationala sau va fi iarasi schimbata, asa cum s-a intamplat cu legea pensiilor ocupationale?
“Legea, asa cum a fost ea adoptata de Senat, este buna, doar ca are mici imperfectiuni. Acestea trebuie corectate acum, altfel se va intampla exact ca in cazul multor altor legi, vor veni modificari dupa modificari”, spune Tudor Moldovan, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
Corina Cucoli, business development director la societatea de asigurari de viata Aviva, spune ca forma actuala a legii pensiilor facultative este mult mai atractiva decat Legea 249/2004 privind pensiile ocupationale si ca posibilitatea ca aceasta sa devina operationala in scurt timp este foarte mare. Totusi, ea spune ca este posibil ca numarul contribuabililor la fondurile de pensii facultative sa nu fie foarte mare.
“Din cauza contributiei ridicate la asigurarile sociale, participarea in pilonul III, al pensiilor facultative, nu va fi probabil prea ridicata, si astfel doar o parte a populatiei active va beneficia de o pensie semnificativa in pilonul privat. Pentru a putea spera la o pensie decenta, populatiei active trebuie sa i se creeze premisele pentru a incepe sa economiseasca imediat si substantial pentru pensionare in sistem privat”, spune Cucoli.
Theodor Alexandrescu, directorul general al societatii de asigurare de viata AIG Life, spune ca legea pensiilor facultative va deveni functionala, dar un aspect foarte important este si tratamentul fiscal egal al pensiilor private si al asigurarilor de viata de tip pensie privata.
“Pensiile private obligatorii si cele facultative vor deveni functionale, acest lucru este o certitudine, intrucat reprezinta singura solutie viabila pe termen lung a eficientizarii sistemului public de pensii din Romania. Un subiect important pentru noi si pentru sutele de mii de clienti ai companiilor de asigurari de viata este tratarea nediscriminatorie din punct de vedere fiscal a contributiilor la fondurile de pensii si a primelor pentru asigurari de viata ce au ca finalitate convertirea sumelor acumulate intr-o forma de pensie”, afirma directorul AIG Life.
Potrivit ultimei forme a legii pensiilor facultative, vor putea contribui la un astfel de fond de pensii cei care obtin venituri din activitati profesionale: angajatii, functionarii publici, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta, persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive si altele.
Administratorul unui fond de pensii private poate fi o companie de asigurari, o societate de administrare a investitiilor sau o societate de administrare a pensiilor private.
Fiecare tip de administrator are avantajele lui: societatile de administrare a investitiilor au mai multa experienta in administrarea fondurilor de investitii, dupa modelul carora functioneaza fondurile de pensii, in timp ce societatile de asigurare sunt avantajate pe partea de distributie, avand retele de unitati teritoriale si de agenti de vanzare a politelor. “In timp ce societatile de asigurare au o retea de agenti si experienta in businessul pensiilor, societatile de administrare a investitiilor sunt mai aproape de piata de capital”, spune presedintele APAPR.
Fiecare administrator poate administra unul sau mai multe fonduri de pensii facultative. Administratorii trebuie sa aiba un capital social de cel putin 1,5 milioane de euro. Capitalul social trebuie majorat cu 0,2% pentru fiecare milion de euro in plus la active, in cazul in care valoarea totala a activelor depaseste 200 de milioane de euro.
Contributiile lunare la fondul de pensii pot fi platite fie de angajat, fie de angajator.
Nivelul maxim al contributiei este stabilit prin lege la 15% din salariul brut lunar al contribuabilului. Plata acestei contributii poate fi impartita intre angajat si angajator, potrivit prevederilor din contractul colectiv de munca.
“Aceasta limita de 15% este legata de faptul ca se ofera deductibilitate fiscala. Ea a fost stabilita astfel incat contributiile si deducerile fiscale sa nu aiba un impact mare asupra impozitului pe salariu”, spune Tudor Moldovan, presedintele APAPR.
Si ce vor face cei care vor sa investeasca mai mult pentru o pensie privata?
“Cei care au avut bani pentru pensii i-au pus de mult deoparte”, crede Moldovan.
Contributiile la fondurile de pensii sunt deductibile in limita a 200 de euro pe an.
Contributiile pot fi investite in instrumente ale pietei monetare (maximum 20% din activele totale), titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publice sau titluri emise de state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European (max. 70%), obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritatile administratiei publice locale din Romania sau din statele membre ale UE sau SEE (max. 30%), valori mobiliare (actiuni si obligatiuni) tranzactionate pe piete reglementate din Romania sau statele membre UE sau SEE (max. 50%) si altele.
Pensia este platita ulterior de un furnizor de pensii in cazul in care contribuabilul a implinit varsta de 60 de ani, a platit contributii timp de minimum 7 ani si jumatate, iar suma acumulata in contul sau este cel putin egala cu suma necesara obtinerii pensiei minime prevazute prin normele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
“Furnizarea si administrarea pensiilor private sunt doua acivitati diferite: activitatea de investitie este pe termen lung, iar cea de plata, pe termen scurt. Cred ca furnizorul de pensii trebuie sa fie o societate de asigurari de viata, care are expertiza necesara calculului actuarial, pentru ca, pana la urma, pensia privata este o asigurare de viata cu prima unica, deci furnizorul trebuie sa stie ce anuitati trebuie sa plateasca”, afirma presedintele APAPR.
Ce modificari mai trebuie aduse legii pensiilor facultative, potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania
* In proiectul de lege ar trebui sa existe reglementari despre procesul de autorizare a agentilor persoane fizice (cei care vor vinde pensii private) similare cu cele din Legea 32/2000 care reglementeaza piata asigurarilor, astfel incat contractul cu administratorul de fonduri de pensii sa constituie insasi autorizatia de functionare a intermediarului persoana fizica. Actualul proiect de lege nu face niciun fel de referire la intermediarii persoane fizice sau juridice care vor vinde pensii facultative. In lipsa acestor prevederi, procedurile de autorizare a intermediarilor persoane fizice sunt complicate, impun costuri inutile si intarzie dezvoltarea pietei.
* Restrictiile impuse de proiectul de lege cu privire la procentajul activelor investit in titluri de stat si instrumente ale pietei monetare nu sunt justificate, dat fiind gradul redus de dezvoltare a pietei financiare din Romania. Proiectul de lege prevede o limita de 70% pentru activele investite in titluri de stat si 20% pentru plasamentele in instrumente ale pietei monetare. Aceasta limita de investire in titlurile de stat este prea mica, avand in vedere saracia pietei noastre financiare. Restrictiile cu privire la investirea activelor nu sunt necesare in cazul pensiilor facultative pentru ca, pe aceasta piata, participantii trebuie sa poata cumpara acele tipuri de investitii care sunt cele mai adecvate nevoilor lor de economisire.
* Tratamentul fiscal al veniturilor realizate ca urmare a investirii activelor nu este clar. Legea prevede ca “investitiile activelor fondurilor de pensii facultative sunt scutite de impozit pana la momentul platii dreptului cuvenit participantilor si beneficiarilor”. Aceasta prevedere este neclara: este vorba despre investitia ca atare sau veniturile obtinute in urma acestei investitii? APAPR propune reformularea acestei prevederi astfel: “veniturile obtinute din investitiile activelor fondurilor de pensii (dobanzi, dividende, cupoane, castiguri de capital etc.) sunt scutite de impozit pana la momentul platii dreptului cuvenit participantilor si beneficiarilor”.
* Pensiile facultative ar trebui sa beneficieze de acelasi regim de TVA ca si celelalte servicii financiare. Conform Codului fiscal, serviciile de asigurare si bancare impreuna cu serviciile oferite de intermediarii care activeaza in asigurari sunt exceptate de la TVA. APAPR spune ca este necesara includerea in lege a unui paragraf care sa stipuleze exceptarea de la TVA a veniturilor fondurilor de pensii facultative si a veniturilor persoanelor care intermediaza servicii pe piata pensiilor facultative.
* Limita contributiei deductibile fiscal trebuie corelata cu evolutia salariului mediu si nu exprimata ca suma absoluta. Contributiile la fondurile de pensii sunt deductibile fiscal in limita a 200 de euro pe an. Nu are sens si nu este comun in practica internationala sa se stabileasca limita deductibilitatii ca suma absoluta in euro. Salariile cresc in fiecare an si, prin urmare, limita de 200 de euro va deveni o suma progresiv mai mica din salariul brut. In plus, exprimarea acestei limite in euro va diminua suma deductibila atunci cand moneda nationala se apreciaza. Pentru a evita necesitatea schimbarii frecvete a deducerilor, legiuitorii din alte tari au stabilit limita maxima a contributiilor deductibile ca procent din salariul mediu brut, nu ca cifra absoluta.
* Proiectul de lege face modificarea prospectului schemei de pensii extrem de dificila. Legea prevede ca modificarea prospectului schemei de pensii se face de comun acord intre administrator si participantii la fondul de pensii. Nu este clar cum se va realiza modificarea prospectului schemei de pensii pentru un fond cu un numar mare de participanti. De exemplu, daca un fond cu 10.000 de participanti isi schimba sediul, va trebui mai intai sa obtina acordul tuturor participantilor, lucru practic imposibil de realizat. APAPR propune schimbarea prevederii astfel: “modificarea prospectului schemei de pensii se face de catre administrator, dupa informarea participantilor la fondul de pensii”.
* Pentru a aplica prevederile legii pensiilor facultative este necesara modificarea Codului fiscal si a Legii 32/2000 referitoare la piata asigurarilor. Legea 32/2000 ar trebui ajustata astfel incat sa permita societatilor de asigurari sa aiba in obiectul de activitate si activitatea de administrare a fondurilor de pensii, avand in vedere ca acum companiile de asigurari trebuie sa aiba asigurarea ca obiect unic de activitate. Codul fiscal trebuie amendat pentru a permite deducerea contributiilor la planurile de pensii.
Din asociatie fac parte companiile AIG Life, Ardaf, Aviva, Certinvest, Delta, Generali, ING Asigurari de Viata, Interamerican, Petroas si Raiffeisen Capital & Investment.