La Palatul Suțu, Muzeul Municipiului București vă invită să descoperiți noua expoziție temporară, deschisă în perioada 29 iulie 2016 – 30 august 2017 -„Pinacoteca Bucureștiului. Un proiect interbelic”. Expoziția reprezintă un memento dedicat Pinacotecii bucureștene și preconizează să sintetizeze o imagine reprezentativă a acesteia, în constituirea căreia colecționismul de stat și cel particular au avut o pondere egală. Deschizând această expoziție, Muzeul Municipiului București redă publicului două noi spații expoziționale de la etajul Palatului Suțu, completând circuitul de vizitare după ce acestea au funcționat ca depozite o perioadă de câțiva ani. Pinacoteca bucureșteană, inaugurată în 1933, având ca prim sediu palatul amiralului Gheorghe Urseanu, a ajuns să cuprindă azi aproximativ 5.500 de piese de pictură, grafică și sculptură românească și universală. Conjuncturi diverse ale istoriei urbane au făcut colecția inaccesibilă locuitorilor Capitalei, timp de un sfert de veac. După ce a fost deposedată de numeroase opere prețioase în anii comunismului, colecția nu a mai fost valorificată după 1990 decât fragmentar, prin câteva evenimente temporare, majoritatea găzduite în locații externe Muzeului Municipal.
Fondată prin strădania unor personalități marcante ale culturii românești a epocii, ca secție a Muzeului Municipal, Pinacoteca a devenit, în primii săi ani de existență, esențială în modernizarea culturală a Capitalei, prin eforturi concentrate ale Municipalității, colecționarilor și instituțiilor donatoare, între care: Eforia Spitalelor, Clubul Tinerimii, Automobil Clubul Român, alături de Cabinetul Primarului General împreună cu Direcția Mișcării Culturale.
Primele două colecții donate Municipalității – cea a magistratului Ioan I. Movilă și cea a sculptorului Filip Marin – au fost hotărâtoare pentru începuturile importantei instituții de cultură. Însemnătatea lor a făcut ca, în perioada interbelică, două din cele șase săli ale Pinacotecii să poarte numele celor doi colecționari. Gestul soțiilor lor de a contribui la înzestrarea Pinacotecii era considerat esențial pentru constituirea și păstrarea memoriei colective prin sporirea patrimoniului artistic bucureștean. Pinacoteca însăși era apreciată ca un veritabil „templu al artei” care să încânte și să instruiască. Nu era întâmplătoare cutuma ca artiștii români ce își petreceau perioadele de studii în străinătate să trimită acasă copii după marii maeștri occidentali considerați repere culturale desăvârșite. Asemenea lor, figuri din elita românească achiziționau, în afara lucrărilor originale, copii după realizări celebre, pe care să le adauge cu mândrie patrimoniului lor privat. Nu în ultimul rând, preocuparea Instituției pentru promovarea de valori autentice a impulsionat creația locală, concretizându-se într-un real tezaur de repere vizuale bucureștene.
Prin recurs la entitatea inițială a Pinacotecii, expoziția de față reunește lucrări provenite din primele două colecții donate, expuse alături de creații reprezentative pentru artiștii români din perioada modernă și contemporană, grupate tematic, în patru secțiuni – portrete, naturi statice, scene de gen, peisaje. Astfel, publicul poate vedea opere de artă universală, dar și pânze românești semnate, între alții, de Gheorghe Tattarescu, Mișu Popp, Nicolae Grigorescu, Sava Henția, Ion Andreescu, G.D. Mirea, Theodor Pallady, Marius Bunescu, Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Coca Mețianu, Mina Byck Wepper, Rodica Maniu etc. Sunt expuse sculpturi de Filip Marin, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Milița Petrascu, Ion Irimescu, Boris Caragea, Gheorghe Anghel, Constantin Lucaci, Ovidiu Maitec.