Marta Petreu
Ionescu în țara tatălui
Editura Polirom
Ediția a treia, revăzută și adăugită. Cartea aceasta a fost scrisă în timp, între 1991 și 2000, și publicată inițial la Editura Biblioteca Apostrof, în 2001, ediția întâi și în 2002, ediția a doua. Pentru ediția de față autoarea susține că a revăzut și adăugit toate textele. În Addenda sunt publicate două răspunsuri polemice ale autoarei, ambele referitoare la unele opinii ale fiicei dramaturgului Eugene Ionescu. “Sunt conștientă de caracterul speculativ, iar nu demonstrativ, al unora dintre paginile mele, așa că aștept cu nerăbdare și curiozitate ca viitoarele cercetări de istorie literară să-mi confirme sau să-mi infirme speculațiile.”
Mihai Iovănel
Evreul improbabil
Mihail Sebastian: o monografie ideologică
Editura Cartea românească
O lucrare care a fost într-o primă formă o teză de doctorat.”Cartea pleacă de la premisa că Mihail Sebastian este un autor care permite unificarea, compararea și înțelegerea unor contexte altfel eterogene, prin datele ce pot fi găsite laolaltă în biografia lui. Un rol impportant, prin urmare, îl joacă arheologia ideilor vehiculate în epocă: de aici, cuvântul ideologic din subtitlu” “Critica lui Mihai Iovănel – scrie Paul Cornea – e metodică, intensiv analitică, abrazivă, lipsită de sentimentalism și retorică, de o mare vioiciune argumentativă, perfect adecvată mobilului ideologic și caracterologic pe care-l urmărește.”
Rodica Ojog-Brașoveanu
320 de pisici negre
Editura Nemira
Simpatica Melania Lupu, cunoscută cititorilor din alte romane ale aceleiași autoare, o bătrânică de 63 de ani, a ajuns la închisoare și se pregătește de evadare cu ajutorul unui englez venit în România comunistă să fure o statuie de aur! O acțiune ușor neverosimilă, dar care respectă canoanele romanului polițist.
Titlul este dat de vânătoarea de pisici negre – o parte extrem de amuzantă a cărții – în care, pentru a-l găsi pe Mirciulică, motanul Melaniei, englezul și complicii săi răscolesc Bucureștii și adună nu mai puțin de 320 de pisici negre.
Dumitru Radu Popa
Sfinți, vânturi și alte întâmplări
Editura Curtea veche
Cartea “rememorează începuturilor comunismului românesc, când răul de afară era atât de mare că până și stihiile își dădeau mâna să poată face un dram de bine. În această țară idolatră și uitucă, puterile se-ntunecă și înfulecă; securiștilor le e frică de ocult; de ce le e frică nu scapă; sfinții se bulucesc în calendar, nemailăsându-i loc lui Dumnezeu; fantasmele spulberă instituțiile inflexibil, fără cinism; amenințător e fiece colț al labirintului. Acest roman apare într-un moment în care stafia lui Stalin caută iar să se-mpreuna-alta cu slăbiciunea mioritică.” Dumitru Radu Popa trăiește la New York din 1986, în prezent este directorul bibliotecii și Decan asistent al Facultății de Drept de la New York University. A publicat mai multe volume în America, dar și la București.
Corinne Hofmann
Africa, dragostea mea
Editura Allfa
Traducere din limba germană și note de Dana-Mina Verescu. “După nouăsprezece ani de la încheierea minunatei aventuri alături de iubitul său masai, Corinne Hofmann revine în ținuturile africane pentru a-i face cunoștință fiicei sale, Napirai, cu tatăl ei, dar și cu o parte a familiei sale africane. Aceasta este a patra carte a Corinnei Hofmann și spune povestea revenirii la o familie de care cândva a aparținut și împăcarea cu trecutul, dar cuprinde și alte momente ale călătoriei sale în Africa.” Corinne Hofmann a devenit cunoscută după apariția cărții autobiografice “Îndrăgostită de un Masai”, urmată de alte două cărți de succes, “Adio, Africa” și “Revedere în Barsaloi”.
Tatiana Niculescu Bran
Spovedanie la Tanacu
Editura Polirom
Romanul non-fictional care a inspirat filmul “După dealuri”, în regia lui Cristian Mungiu, film dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012 (premiul pentru cel mai bun scenariu și premiul pentru interpretare feminină). Având ca punct de plecare scandalul declanșat în 2005 de moartea suspectă a “măicuței” Irina, cartea reconstituie evenimentele pe baza informațiilor și a datelor obținute de autoare în cursul propriei investigații. Sosită la mânăstirea Tanacu pentru a vizita o prietenă călugăriță, Irina dorește să se alăture comunității monahale de acolo. În urma spovedaniei însă începe să aibă manifestări violente, pe care medicii le atribuie schizofreniei, în timp ce călugărițele și preotul mânăstirii sunt încredințați că fata e posedată de diavol. Și unii și alții încearcă să o “vindece”: primii, cu ajutorul medicamentelor administrate în cantități mari, cei din urmă, cu ajutorul unui ritual de exorcizare.