S-ar zice ca omul cu ace isi alege clientii pe spranceana, desi, dupa cum arata unii dintre ei dupa ce beneficiaza de serviciile lui, expresia ar putea fi adaptata si pentru alte zone ale corpului, la fel de delicate ca si cea de deasupra pleoapei.

“Oamenii vin aici cu gandul sa-si puna un singur cercel, dar dupa aceea se intorc sa-si mai puna si altii”, spune Dan Constantin, cel care, pentru 300.000 de lei, pune bile si tepi in trupurile aradenilor.

Prea e plina lumea de insi cu scaun la cap ca sa nu se gaseasca si unii cu cercel in buric. Sfidand bunul simt al parintilor, al bunicilor si al strabunicilor, adolescentii Aradului isi vad de propriile nebunii. Unii au ales o arta greu de suportat si chiar de pronuntat: body piercing-ul.

Exemplul personal atrage clientii

Body piercing-ul se potriveste indivizilor care simt nevoia de a face o schimbare, de a face o nebunie. Pe acestia, Dan Constantin ii inteapa fara mila de vreo trei ani de zile.

“Totul a inceput de la niste cunoscuti care au facut puscarie. Lor le-am pus prima data cercei altundeva decat in urechi si le-am facut tatuaje. Un prieten din America a aflat ce am facut si s-a oferit sa-mi aduca truse profesioniste. Trusa pentru tatuaj m-a costat cam 2.500 de marci, iar cea pentru body piercing cam o mie”, spune el.

Asa a inceput mica afacere. ai-a deschis un salon al carui prag era trecut doar de oameni catalogati de unii drept ciudati. Cu ajutorul unor truse profesionale, Dan Constantin isi tatueaza si isi gaureste clientii in cele mai neasteptate locuri. Dan a experimentat si pe propria-i piele, implantandu-si un cercel in sfarc.

O nebunie fara varsta

“Fetele aleg intai si intai buricul, apoi isi pun cercei in alta parte a corpului. Anul acesta, cele mai multe au vrut cercel in limba”, povesteste Dan Constantin.

Urechile, sprancenele, limba, buricul, sfarcurile sau locuri si mai intime ale clientilor sunt pline de inelele si cuiele puse de originalul meserias.

“Unii aleg cele mai ciudate locuri pe care ti le poti inchipui. Intr-o zi a venit un baiat de la Casa Copilului; avea un cercel in limba, gros cat o tigara. Vroia sa-i pun unul mai mare”.

Varsta nu este un criteriu dupa care se pot selecta amatorii de body-piercing. “A venit si o femeie de peste 40 de ani si mi-a cerut sa-i pun cercel in buric. Mai vin mamici cu fetite de 12-13 ani si asta este cadoul de ziua lor – cercelul in buric”, continua tanarul.

Implantarea unui cercel costa 300.000 de lei, indiferent de locul unde clientul alege sa-i fie montata bijuteria.

Riscurile distractiei

Cei care aleg sa-si perforeze zone sensibile cum ar fi limba, buricul sau sfarcurile se supun unor riscuri. Dan zice ca aceste riscuri sunt minime, daca stii sa lucrezi corect si cunosti anatomie.

“Cand am primit autorizatia pentru deschiderea salonului, medicul mi-a tinut o teorie despre riscuri. Mi-a spus ca in limba este o venisoara care, daca este perforata, poate duce la paralizia limbii. Dar nu mi s-a intamplat niciodata sa am astfel de probleme. O gaura in limba se vindeca in cateva zile”, explica Dan.

Este bine ca operatia sa fie facute toamna sau iarna. Vara este cel mai putin indicat anotimp pentru body piercing, caci la soare, pe plaja, locul gaurii se poate infecta. Implantarea este urmata de un tratament cu unguent cicatrizant, care se aplica timp de o saptamana.

Cercei, bile si sageti

“Cerceii pe care ii pun trebuie sa fie confectionati exclusiv din titan. Singurele probleme pe care le-am avut vreodata au fost doua cazuri in care s-au infectat cerceii din buric, dar acestia erau din aur”, explica Dan.

Cat despre modelele si formele podoabelor, acestea pot fi dintre cele mai diverse: bile, tepi, cercei, sageti si asa mai departe.

Milo, unul din componentii trupei aradene Tonic, a trecut si el pragul lui Dan. “Prima data mi-am pus cercel in barba si mai apoi in buric”, spune Milo. Il bate gandul sa-si mai implanteze unul, la baza superioara a nasului, fiindca “da bine”.

Cea mai excentrica dintre prietenele lui Dan, pe nume Fana, este renumita pentru podoabele sale. “Avea peste 10 cercei pe tot corpul. Venea in vizita la mine si zicea: N-am mai vazut-o in ultimul timp, nu stiu daca si-a mai scos din ei”, povesteste Dan.

Fara tepi pe craniu

Dan are de gand sa se specializeze in strainatate.

“S-ar putea sa plec in Spania, la niste prieteni care lucreaza intr-un salon unde se fac tatuaje si body piercing. Se castiga foarte bine, in unele luni pana la 10.000 de marci. In strainatate, tatuajele sunt foarte scumpe. Un tatuaj pe care aici il faci cu o suta de marci te costa in Germania cam o mie de marci”.

Daca va ramane in tara, specialistul in body piercing zice ca ar putea deschide un salon pe litoral. Pana atunci, el este pregatit sa-si “perforeze” in continuare clientii din Arad.

“Cineva vroia sa-si cresteze limba, altii mi-au cerut sa le pun tepi in exteriorul pumnului sau pe craniu. Asa ceva nu fac, este foarte riscant si se poate realiza doar prin interventie chirurgicala. Multi vad la televizor lucrurile astea si vor si ei”, spune Dan Constantin.

O arta veche de 5.000 de ani

Arta body piercing-ului este practicata de peste cinci mii de ani de triburile din America de Sud, Africa si Indonezia. Bijuteriile pe care acestia si le prind in nas sau in urechi fac parte dintr-un ritual religios.

De-a lungul timpului, semnificatia body piercing-ului s-a schimbat, prezenta si dispunerea cerceilor indicand diferenta de rang dintre persoanele de vaza. Faraonii egipteni, membrii castelor superioare indiene, filosofii greci si soldatii romani au folosit aceste podoabe pentru a se deosebi de restul norodului.

In timpurile noastre, arta body piercing-ului a cunoscut o adevarata explozie in societatea occidentala a anilor ’70, ca expresie a frondei tineretului nonconformist.

La ora actuala, semnificatia de protest a abordarii body piercing-ului tinde sa se estompeze, fiind vorba mai curand de o simpla moda intretinuta de industria bijuteriilor, aflata in cautare de inovatii.

Extinsa acum in absolut toate mediile sociale, moda body piercing-ului prezinta insa suficiente nuante pentru a marca subtil diferentele de statut social, prin materialul, designul si complexitatea de executie a podoabelor montate.