Modigliani, un nou record
Deși este un pictor cu cote de piață uriașe, Amedeo Modigliani nu
figurează în topul 15 internațional pe care l-am furnizat în
această rubrică înainte cu câteva săptămâni. Iată însă că s-a
strecurat în el sculptorul Modigliani, care, prin lucrarea “Cap de
cariatidă” (foto 1), a atins un preț de-a dreptul extravagant: 43
de milioane de euro (Christie’s Paris, 14 iunie). Lucrarea fusese
inițial estimată la 4-6 milioane de euro, dar licitarea a cunoscut
un ritm alert, de-a dreptul nervos, și a crescut mult peste cele
mai optimiste așteptări ale vânzătorului. Se cuvine menționat
faptul că există în momentul de față doar douăzeci și șapte de
sculpturi ieșite de sub mâna maestrului italian, răspândite,
majoritatea, prin marile muzee ale lumii. Doar zece sunt conservate
în colecții particulare, iar aceasta este una dintre ele. Thomas
Seydoux, expert al casei de licitație Christie’s, riscase, cu circa
două luni în urmă, o previziune: “Așa cum merg lucrurile în
momentul de față – vorbim despre interesul crescut față de
sculptură – prețul Cariatidei riscă să explodeze.” Și a explodat.
Se pare că a contribuit la această vertiginoasă creștere nu doar
semnătura artistului, ci și proveniența lucrării. Sculptura, înaltă
de 65 de cm, tăiată direct în calcar, a aparținut prestigioasei
colecții a omului de afaceri Gaston Lévy (1893-1977), întemeietorul
lanțului de magazine Monoprix. Ea a fost expusă întâia oară la
Salonul de Toamnă din 1912 și a fost inspirată, se pare, de
lucrările lui Brâncuși, pe care Modigliani l-a cunoscut la Paris în
1909. Pe de altă parte, sunt recognoscibile și elementele de
fizionomie proprii artistului italian: figura ovală, ochii
migdalați, nasul fin și lung, gâtul înalt. Prețul (maximul atins
vreodată de Modigliani) este cel mai mare pe care l-a obținut un
obiect scos la licitație vreodată în Franța.
Art Basel își reconfirmă supremația
Acest muzeu temporar unde totul e de vânzare (foto 2), veritabil
panteon al artei universale (frate mai mare al Art Basel Miami), în
care visează să pătrundă atât artiștii cât și galeriile care îi
reprezintă, a fost înființat cu patruzeci de ani în urmă, de către
un mic grup de galeriști din Basel, printre care și celebrul Ernst
Beyler. În anii 90, târgul a crescut sub bagheta lui Lorenzo
Rudolf, care a început să invite marile galerii internaționale.
Profitând de boom-ul pieței de artă, Samuel Keller (președinte al
Fundației Beyler) i-a adus dimensiunea mediatică și spectaculară de
care avea nevoie, făcându-l să reunească, magnetic, în fiecare an,
profesioniști ai pieței de artă, artiști, conservatori și directori
de instituții muzeale, într-o adevărată goană după artă. Nu în
ultimul rând, mari personalități și persoane cu bani, de la Roman
Abramovici la Brad Pitt, Karl Lagerfeld, Eli Broad sau Wilbur Ross.
Această a 41-a ediție a adunat tot ce e mai bun în lumea artei,
invitând circa 300 de galerii din 36 de țări și prezentând operele
a peste 2.500 de artiști, de la clasicii secolului XX la
contemporani, și etalând prețuri care ajung la zeci de milioane de
euro. Deschis, în acest an, între 16 și 20 iunie, Art Basel a
găzduit aproximativ 61.000 de vizitatori. Ca întotdeauna în ultima
vreme, a permis, mai mult decât oricare alt târg al planetei (asta
grație și politicii foarte stricte de alegere a expozanților),
evaluarea exactă a pulsului pieței de artă și a șanselor ei de
reviriment. Pe expunerile galeriilor sunt grefate numeroase alte
evenimente, de la expoziții tematice sau de autor la
conferințe.
Invazia sino-asiatică
La licitația din 8 iunie, Christie’s Paris a obținut din vânzări
7,97 milioane de euro, adjudecând 302 loturi din cele 423 oferite.
O statistică a casei a evidențiat faptul că, în sală (care a fost
plină până la refuz), 47% din cumpărători erau din China
continentală, din Hong Kong și din Taipei. Obiectele de artă
asiatice scoase la vânzare (venind din colecții franceze și
europene) au creat dispute incredibile între micuții, avuții și
avizii cumpărători. Printre bronzurile tibetane adjudecate, la loc
de cinste au figurat patru statuete reprezentându-l pe Jambhala.
Prețul: 1,4 milioane de euro. Aceeași afluență a fost înregistrată
a doua zi, de data asta la Sotheby’s, care a strâns din vânzări
13,2 milioane de euro (cea mai mare sumă realizată pentru o
licitație de artă asiatică în Franța, mai precis o creștere de
106,6% în raport cu iunie 2009). 71% din loturi au depășit
estimarea superioară din catalog, iar recordul a fost obținut de o
statuie a lui Budha (foto 3) executată în timpul împăratului Kangxi
(1662-1722), din dinastia Qing, cu suma de 1,016 milioane de
euro.
DANIEL NICOLESCU. Absolvent, în 1982, al Universității București, Facultatea de filologie, secția română-portugheză. Redactor principal (și, începând cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, între 1985-2003. Colaborări (cronică literară, cronică plastică, traduceri) la numeroase reviste culturale, începând cu 1974. Redactor și art-director la diverse publicații din țară. A semnat mai multe volume de traduceri și un volum de interviuri. Din anul 2000 până în 2009 – editor executiv la Ziarul de Duminică.