Damien Hirst si Jeff Koons, starurile perioadei de boom a pietei de arta contemporana, au fost detronate, in cursul anului 2009, de catre vechii maestri si de arta asiatica. Conform analizelor Bloomberg, pretul de achizitie al multora dintre operele lor a scazut cu cu cel putin 50%. Potrivit unui studiu Artprice, vanzarile de arta contemporana au crescut, intre 2003 si 2008, de circa 10 ori, atingand valori fara precedent si consemnand o perioada de-a dreptul extravaganta. Totalul vanzarilor inregistrate de operele lui Jeff Koons atingeau, in 2008, suma de 81,3 milioane de dolari, iar 18 opere ale artistului fusesera achizitionate la preturi mai mari de un milion de dolari. In 2009, doar 9 lucrari depaseau aceasta limita. In 2008, treizeci si doua de opere ale lui Damien Hirst s-au vandut cu mai mult de un milion de dolari bucata. Douazeci si patru dintre ele faceau parte din marea licitatie Hirst de la Sotheby’s (din toamna lui 2008), si adusesera 111 milioane de lire sterline (123 milioane de euro). In 2009, doar o singura opera a artistului a sarit de un milion de dolari: e vorba despre o piesa din seria sa de la fluturi, “The importance of Elsewhere – The Kingdom of Heaven” (vezi foto 4), cu 2 milioane de dolari, in cadrul unei vanzari din octombrie 2009, in Hong Kong.
Ziarul de Duminică
PLANETA ARTE/ Luxul participativ
Magazinul efemer din vremea magazinelor pustii Muzicianul Mark Ronson (DJ darling al scenei din Londra si New York, producator al lui Robbie Williams sau Amy Winehouse) a prezidat (foto 3) petrecerea inaugurala a unui "flash store" de bascheti Gucci in…
Magazinul efemer din vremea magazinelor
pustii
Muzicianul Mark Ronson (DJ darling al scenei din Londra si New
York, producator al lui Robbie Williams sau Amy Winehouse) a
prezidat (foto 3) petrecerea inaugurala a unui “flash store” de
bascheti Gucci in Soho (NY). El este si inspiratorul unei parti a
continutului aplicatiei iPhone lansate de marca italiana, pentru
care a alcatuit playlists, precum si un program care ingaduie
clientului sa-si constituie propriile piese, pornind de la niste
“bucle muzicale” special create. Magazinul a fost deschis la New
York timp de doua saptamani, iar la inceputul acestui an va fi
mutat la Miami, Tokio si Londra, pentru intervaluri la fel de
scurte, in functie de epuizarea stocului. Intrand in acest original
Pop-up store, detinatorul unui iPhone pooate sa consulte imaginile
3D ale incaltarilor si sa comande o pereche vanduta exclusiv pe
aceasta cale.
Flirtul intre muzician, high-tech si marca italiana ilustreaza
maniera novatoare prin care Gucci vrea sa patrunda in era Web 2.0
si prin care isi imagineaza luxul din perioada de dupa criza, luxul
participativ. “Dorinta noastra, explica Frida Giannini, art
director Gucci, este sa ne apropiem de generatia Facebook care,
speram, va deveni candva clienta noastra, chiar daca astazi nu este
cazul. Tinerii nu mai trebuie sa mearga in magazine, ei doresc sa
vada produsele on line, sa poata sa le comenteze si sa-si
impartaseasca opiniile. Se cuvine sa supraveghem aceasta evolutie,
sa atragem consumatori si sa le dezvoltam fidelitatea intr-o
maniera inedita. Le adresam un mesaj subliminal care isi va arata
roadele mai tarziu. Pentru ca, astazi, toate marile marci au
aceeasi problema: oamenii nu mai calca prin magazine, mai ales
aici, la New York.” Despre aceasta nevoie de schimbare legata de
criza, presedintele Gucci, afirma, cu o intelepciune care ar
trebuie luata ca model: “Am crezut intotdeauna ca o marca trebuie
sa-si merite clientii, dar noi, cu totii, am fost tentati sa uitam
acest lucru atunci cand clientii veneau la noi, si nu invers. Criza
a avut meritul sa reaseze consumatorul in centrul atentiei. In
vreme ce anumite intreprinderi de lux se gandeau, cu aroganta, ca
nu vor fi silite sa se coboare la nivelul Internetului, noi am fost
primii care au lansat e-comertul, si asta cu circa 7 ani in
urma”.
Un duet castigator
La sfarsitul anului trecut, Editura Gallimard a lansat o noua
colectie, intitulata “Folio Cinema”. Cu putina vreme inainte,
Editura Points-Seuil inaugurase seria botezata “Cinepoches”. In ce
consta conceptual comun al celor doua edituri? Oferirea, in acelasi
ambalaj, a unui roman, impreuna cu DVD-ul filmului adaptat dupa
acesta. Este o maniera incantatoare de a-i asocia pe marii
scriitori marilor regizori. Motivul? Se stie ca literatura si
cienmatograful au creat un cerc virtuos: a saptea arta se inspira
din carte (aspirandu-i succesul), iar transpunerea pe marele ecran
relanseaza vanzarile cartii in librarii. “Folio Cinema” a scos pana
acum 12 casete compuse din acest duet castigator “o carte, un film”
(la care se adauga o carticica de prezentare). Amintim: “Mandrie si
prejudecata” (foto 1), “Out of Africa”, “Ossesione” (in franceza
“Les Amants diaboliques”, filmul lui Visconti realizat dupa romanul
lui James Cain “Postasul suna intotdeauna de doua ori”), “Tous le
matins du monde” (filmul lui Alin Corneau realizat dupa romanul lui
Pascal Quignard), “Belle de Jour” sau “Crash”.
Hit parade al furturilor de
arta
Intr-un clasament publicat pe blogul Real Clear Art si
intocmit pe baza studiilor realizate de Art Loss Register, Marea
Britanie se afla pe locul intai in topul natiunilor celor mai
afectate de furturile de arta (in imagine, un Picasso disparut in
UK cu 25 de ani in urma, foto 2), cu 53. 709 de opere. Urmeaza, la
distanta considerabila, SUA cu 21.079, Franta cu 15.562, Italia cu
15.041, Germania cu11.137, Belgia cu 5.178, Elvetia cu 4.540,
Olanda cu 3.340. Printre tarile vecine si prietene cu noi: Polonia
(pe locul 12), cu 2.184 si Ungaria (pe locul 15), cu 1.700.
Cu toate acestea, cifrele si clasamentele sunt susceptibile de
corectiuni: Art Loss register este o baza de date voluntara,
implantata in Anglia, Statele Unite, Olanda si Franta, iar
notorietatea ei este mai mare in aceste tari, decat acolo unde nu
este reprezentata (in Asia si Rusia, bunaoara). Tendintele din ALR
sunt insa pline de interes: ele demonstreaza o crestere accelerata
a furturilor in Italia (din 2005 incoace) si, desigur, in Irak
(care se plaseaza pe un “onorant” loc 9). Uimitoare sunt si cifrele
care privesc Hexagonul: daca intre 2000 si 2005, in Franta se
inregistrau mai mult de 4.500 de furturi, intre 2006 si 2009 nu mai
sunt consemnate decat 636.
Uriasii artei contemporane –
in cadere