Investitiile fondurilor mutuale au migrat masiv anul trecut catre piata de capital, insa instrumentele monetare detin in continuare cea mai mare pondere in activele totale la nivelul pietei fondurilor mutuale.
Ponderea actiunilor cotate aflate in portofoliile fondurilor mutuale a urcat la finele anului trecut la 25,1%, comparativ cu doar 5,3% la sfarsitul lui decembrie 2004. Practic, plasamentele fondurilor mutuale la Bursa valorau la finalul lui 2005 peste 23,2 milioane de euro, de peste opt ori mai mult fata de investitiile din urma cu un an.
Aceasta crestere puternica s-a datorat in primul rand evolutiei bune a Bursei de Valori, care a determinat cresterea valorii plasamentelor, precum si intrarilor tot mai mari de capital pe fondurile diversificate si de actiuni. Scaderea dobanzilor bancare a determinat un interes tot mai mare din partea investitorilor pentru alternativele de plasament mai riscante, determinandu-i si pe administratorii de fonduri sa-si majoreze investitiile in actiuni cotate.
Acestea au reprezentat, de altfel, motorul cresterilor fondurilor mutuale in 2005, fondurile de actiuni si cele di-versificate oferind castiguri mult superioare celor aduse de fondurile de instrumente cu venit fix.
Astfel, randamentul mediu oferit de fondurile de actiuni s-a ridicat anul trecut la 35%, iar in cazul fondurilor diversificate la aproape 30%. Fondurile de actiuni au fost cele mai profitabile si in 2006, unele reusind sa obtina pana acum randamente de peste 8%, adica mai mult decat dobanda oferita de un depozit bancar intr-un an intreg. Evolutia buna s-a datorat, in primul rand cresterilor inregistrate la Bursa in luna ianuarie, cand fondurile de actiuni au castigat in medie 8,2%. Corectiile usoare inregistrate in februarie au anulat insa o parte din aceste castiguri, tendinta de scadere mentinandu-se si la inceputul acestei luni.
Totusi, activele monetare detin in continuare o pondere importanta in structura portofoliilor fondurilor mutuale. Practic, depozitele bancare si certificatele de trezorerie reprezentau la sfarsitul anului trecut 45,6% din activele totale la nivelul pietei. Exista si aici diferente semnificative fata de sfarsitul lui 2004, cand certificatele de trezorerie reprezentau peste 77% din totalul activelor fondurilor mutuale, ponderea acestora reducandu-se pe parcursul anului trecut la mai putin de 9%, din cauza disparitiei de pe piata a acestor instrumente. O parte din bani a fost transferata in depozite bancare si obligatiuni, care reprezentau la sfarsitul anului 37,6%, respectiv 14,7% din totalul activelor.
Structura pietei s-a modificat anul trecut si din punctul de vedere al tipurilor de fonduri. Astfel, fondurile monetare au pierdut circa jumatate din cota de piata, avand la sfarsitul lunii ianuarie doar 26,8% din piata, in timp ce fondurile de actiuni si cele diversificate au ajuns sa detina 24,8%, respectiv 35,4% din piata.
Piata romaneasca a fondurilor mutuale se diferentiaza astfel de pietele din Cehia, Slovacia sau Ungaria, unde fondurile cu profil monetar si cele de instrumente cu venit fix detin ponderi de 80% sau chiar 90% din piata. Situatia este diferita in Polonia, unde structura pietei indica un echilibru intre fondurile cu plasamente pe piata de capital si cele cu plasamente pe piata monetara. La nivel global, fondurile mutuale de actiuni sunt cel mai bine reprezentate, cu o pondere de 47% in activele totale. Acestea sunt urmate de fondurile de obligatiuni, cu 22%, si de fondurile monetare, cu 21%. Fondurile diversificate detin doar 10% din piata mondiala a organismelor de plasament colectiv.
Pe piata interna, fondurile mutuale de actiuni si cele diversificate continua sa castige teren. Anul trecut, fondurile de actiuni au atras investitii nete de 12,2 milioane de euro (44,5 milioane de lei), iar fondurile diversificate au inregistrat intrari nete de 10,5 milioane de euro (38,2 milioane de lei).
In cazul fondurilor de obligatiuni, subscrierile de unitati de fond au fost cu 3,4 milioane de euro (12,4 milioane de lei) mai mari decat rascumpararile, in timp ce fondurile monetare au inregistrat iesiri nete de capital de 5,2 milioane de euro (18,8 milioane de lei).
Tendinta s-a mentinut si in luna ianuarie, cand fondurile diversificate si cele de actiuni au atras investitii nete de circa 9,4 milioane de euro (33,9 milioane de lei), in timp ce fondurile monetare si de obligatiuni au raportat iesiri nete de 2,6 milioane de euro (9,5 milioane de lei).
Rulajele arata insa ca fondurile monetare sunt de departe cele mai utilizate instrumente de plasament colectiv. Anul trecut, fondurile monetare au inregistrat circa doua treimi din totalul subscrierilor si rascumpararilor de unitati de fond, care
s-au ridicat la 207 milioane de euro. Practic, prin fondurile monetare au trecut anul trecut aproape 140 de milioane de euro.
Acest lucru se explica prin faptul ca fondurile monetare sunt utilizate in general de catre societatile comerciale ca instrumente de cash-flow. In schimb, fondurile de actiuni si cele diversificate, precum si cele de obligatiuni se adreseaza investitorilor mici persoane fizice, care isi plaseaza banii pe termen mediu si lung.