Perioada de pre-tranzitie din Romania a contribuit la deprecierea unor valori fundamentale, nu numai a celor manageriale si antreprenoriale, ci si a celor socio-politice. Poate munca a fost valoarea care a suferit cel mai mult, se arata in raportul “Romania dupa un deceniu de tranzitie” al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Desi munca era declarata in mod repetat drept “valoarea suprema a noii societati”, atitudinea oamenilor fata de munca s-a degradat continuu, fiind poate subiectul cel mai dezbatut in glume amare precum: “ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim”. Multumirea muncii bine facute a fost inlocuita treptat cu filosofia “oricum o sa fie bine”, care presupune ca rezultatele vor fi aceleasi indiferent de calitatea muncii prestate.
Si ideea de merit pe baza de profesionalism si competenta a fost compromisa, deoarece promovarile se faceau indiferent de criterii.
Atributiile managerului de companie au fost transferate de la nivelul strategic la cel elementar, intrucat strategia era atributia structurii politice.
Ideea unei echipe manageriale care se consulta cu angajatii a fost goliota de continut, prin suprapunere cu luarea de decizii in comun a “Comitetelor Oamenilor Muncii”.
“Fara nici o indoiala, cei 11 ani de tranzitie nu au reusit sa stearga in intregime aceste practici”, se mai arata in raportul PNUD.
De-a lungul tranzitiei, imaginea managerului si a antreprenorului s-a deteriorat deoarece a fost afectata de scandaluri si fraude diverse. “Oamenii de afaceri au inceput sa fie perceputi din ce in ce mai mult drept indivizi egoisti care isi contruiesc averi pe socoteala afacerilor ilicite, si mai putin drept cetateni care isi asuma riscuri personale pentru interesul national (care creeaza noi locuri de munca si prijina bugetul prin plata impozitelor si a datoriilor)”, se arata in raport. De asemenea, s-a generalizat ideea ca economia de piata este un mijloc rapid de a te imbogati si, daca este posibil, cu un efort mic.
Pe fundalul unei culturi vechi de un secol, valorile si atitudinile promovate in timpul perioadei comuniste s-au amestecat cu cele promovate in timpul perioadei de tranzitie. Acest lucru a avut ca efect o combinatie paradoxala, al carei impact asupra practicilor mangeriale si de afaceri este greu de prevazut.
“In Romania, valorile moderne in afaceri, precum preferintele pentru investitiile straine si proprietatea privata, optiunea pentru diferentierea salariala, competenta profesionala a conducerii superioare, refuzul de a mentine in mod artificial posturi existente coexista cu reminicentele erei de dinainte de 1989: optiunea de a implica angajatii in alegerea conducerii, lipsa de interes pentru promovarea in cadrul companiei si credinta ca relatiile echipei manageriale cu cercurile politice contribuie in mod decisiv la o dezvoltare corespunzatoare a companiei”, sustine PNUD.
Acest amalgam de valori se regaseste si la nivel managerial. Efectul cel mai usor de observat este intarzierea unor noi metode de conducere, care sa fie in concordanta cu exigentele de perfomanta a economiei de piata.
“De aceea, dupa un deceniu de progrese mai degraba modeste in practicile de management al afacerilor, schimbarea a devenit o necesitate. Romania ar trebui sa dea nastere la noi manageri care, pe de o parte, sa poata deveni capabili de a obtine performanta maxima a firmelor si, pe de alta parte, sa conduca activitatea in afaceri in intreprinderi strategice productive. Managerii vor fi forta tranzitiei spre o noua cultura competitiva”, se arata in raport.
Pentru realizarea acestor obiective, PNUD identifica sase conditii ce trebuie indeplinite:
1. Transformarea managerilor din administratori de criza in initiatori si conducatori ai procesului de tranzitie – pentru aceasta, mangerii trebuie sa inteleaga evolutia si functionarea mediului extern si problemele cu care se confrunta organizatiile. In majoritatea companiilor romanesti, comunicarea este inca saraca si formala. Mangerii trebuie sa fie capabili sa-si formuleze clar mesajele si sa le exprime intr-un mod convingator.
2. Incurajarea crearii agentilor de schimbare – managerii trebuie sa fie capabili sa lucreze cu oamenii si sa ii motiveze, sa promoveze munca in echipa, sa rezolve conflicte, sa-i incurajeze pe cei care merita, sa invete din esecuri, sa isi asume riscurile si sa fie responsabili.
3. Construirea capacitatii de a reactiona rapid si eficient la schimbarile de mediu – deschiderea, creativitatea si abordarea pozitiva a procesului de invatare sunt cerinte esentiale pentru indeplinirea acestui obiectiv.
4. Imbunatatirea gandirii globale.
5. Pretuirea concurentei.
6. Insusirea responsabilitatii sociale.