România, Polonia, Ungaria și Cehia vor continua să relaxeze politicile monetare prin care stimulează creditarea și încurajează creșterea economică pentru a face față asaltului dobânzilor mici și banilor ieftini al băncilor centrale din Stalele Unite și zona euro, cu riscul de a înrăutăți situația celor care au credite în monede străine, se arată într-o analiză a CNBC.
În ultimii ani, cursurile de schimb valutar și costurile de finanțare ale economiilor emergente din Europa Centrală și de Est au fost puternic înfluențate de acțiunile băncilor centrale din Occident, în special de cele ale Rezervei Federale Americane și Băncii Centrale Europene, iar acțiunile cu bătaie lungă ale celor două instituții vor continua să aibă o influență puternică. „Pe măsură ce dobânzile se normalizează la nivel global, mediul de finanțare va deveni mai problematic“, a avertizat Reza Moghadam, director al FMI. În timpul celor trei runde de ajustare cantitativă lansate începând cu 2008 de Fed, peste 66 mld. dolari au intrat pe piața obligațiunilor emergente, potrivit Emerging Portfolio Fund Research. Însă în septembrie, când Fed părea hotărâtă că va începe să reducă programul de pe aceste piețe au ieșit 320 mil. dolari în doar șapte zile.
BCE este chiar mai importantă pentru regiune. Multe bănci occidentale au operațiuni în Europa de Est, iar subsidiarele lor sunt în general finanțate de companiile-mamă. Aceasta înseamnă că mecanismele BCE proiectate pentru băncile din zona euro, precum liniile de finanțare ieftină, au în teorie ca efect mai mulți bani pentru creditorii estici.
În timp ce unele piețe emergente precum Brazilia și China au ieșit relativ nevătămate din criza economică globală, țările est-europene precum Polonia și Cehia nu au fost atât de norocoase, spune Dina Ahmad, analist la BNP Paribas. PIB-ul țărilor emergente din Europa a crescut în medie cu 1,5% pe an în ultimii cinci ani, față de media de 6,5% pe an în cei cinci ani anteriori, potrivit Capital Economics.
O problemă pentru Europa de Est: investitorii străini nu-și reinvestesc profiturile aici
O altă problemă pentru Europa de Est în reechilibrarea conturilor curente este aceea că investitorii străini nu-și reinvestesc profiturile, care reprezintă aproape 7% din PIB pe an în cazul unora din țările din regiune, notează analiștii Société Générale. „Politicile monetare sau fiscale domestice nu par să fie instrumente eficiente pentru rezolvarea acestei probleme legate de costul curent dacă o țară trebuie să-și reducă dezechilibrele externe“, argumentează banca franceză.
Mai rău, România și Ungaria se confruntă cu niveluri relativ mari de datorii în monede străine, ceea ce înseamnă că dacă propriile monede se depreciază, aceste datorii vor fi mai scump de rambursat.
Ce au făcut băncile centrale din România, Ungaria, Polonia și Cehia în fața acestor forțe externe? Banca națională a Cehiei a surprins pe 7 noiembrie piețele țintind un curs de schimb de 27 de coroane pentru un euro, comparativ cu 25-26 de coroane pentru un euro înainte de a acționa. Instituția a anunțat că va continua să cumpere euro pentru a forța în jos cursul de schimb astfel încât economia țării să devină mai competitivă. Această acțiune a fost denumită „cea mai importantă decizie de politică monetară din istoria post-comunistă a Cehiei“ de analiștii Danske Bank. BNR a redus dobânda la 4%, iar cea a Poloniei a anunțat că va menține dobânda la 2,5% până cel puțin în iulie. Iar politica monetară din regiune va rămâne în continuare relaxată, potrivit majorității analiștilor. „Direcția de mers pare să fie spre și mai multă relaxare, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor activelor în Europa Centrală și de Est“, crede Neil Shearing, economist la Capital Economics.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.11.2013